Friday, December 9, 2022
Jurnalism corect


SURSE CSM dat aviz favorabil „Legilor justiției”

By Vîrban Robert , in Justitie Stirile zilei , at 12 august 2022

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a emis vineri, 12 august, aviz favorabil pentru proiectele legilor privind statutul judecătorilor şi procurorilor, organizării judiciare şi CSM, au declarat surse din cadrul instituției pentru Mainnews.ro.

S-au înregistrat 13 voturi favorabile și 6 împotrivă. Acum proiectele urmează să ajungă în Parlament pentru a fi aprobate.

CITEȘTE ȘI: Proiectele noilor Legi ale justiției, criticate de magistrați / Cum explică ministrul Predoiu forma care a ajuns pe masa CSM

Legea privind organizarea judiciară – principalele schimbări

Potrivit expunerii de motive, forma actualizată a Legii privind organizarea judiciară conține următoarele modificări majore:

– „Proiectul prevede faptul că sistemul de repartizare aleatorie a cauzelor pe completuri de judecată se auditează extern la fiecare 2 ani, menținându-se soluția legislativă introdusă în anul 2018” –  „Auditarea externă se organizează și conduce de Ministerul Justiției, cu implicarea societății civile și a asociațiilor profesionale ale magistraților, în baza unui ordin emis de ministrul justiției”;

– „Proiectul stabilește o nouă componență a colegiilor de conducere din cadrul instanțelor judecătorești şi al parchetelor de pe lângă acestea, fiind diminuat numărul magistraților aleși în cadrul acestor organisme colegiale care au rolul de a hotărî cu privire la problemele generale de conducere ale instanței sau parchetului, concomitent cu includerea în cadrul acestor organisme a unor magistrați care ocupă funcții de conducere în cadrul instanței sau parchetului”;

– „Cu caracter de noutate, proiectul prevede faptul că, în mod excepțional, în situația existenței unui volum ridicat de activitate la nivelul unei secții a Înaltei Curți de Casație și Justiție care soluționează cauze în alte materii decât cea penală, pentru soluționarea acestora într-un termen optim şi previzibil colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casaţie şi Justiție va putea dispune repartizarea temporară în cadrul acelei secții, pe durata unui an, a unor judecători de la alte secții decât cea penală, în funcție de specializarea acestora, desemnați prin tragere la sorţi. Prevederea (…) este aplicabilă în mod corespunzător şi celorlalte instanțe judecătorești”;

– „Au fost reglementate detaliat motivele, precum și procedura de revocare a procurorilor numiți în cadrul DNA și DIICOT, fiind stabilite criterii obiective pentru verificarea modului de exercitare necorespunzătoare a atribuțiilor specifice funcției”;

– „În perioada absenței procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau a imposibilităţii exercitării funcţiei, indiferent de cauza acesteia, prim-adjunctul procurorului general îl înlocuieşte de drept în exercitarea atribuţiilor ce îi revin în această calitate, iar în cazul absenţei prim-adjunctului sau a imposibilităţii acestuia de exercitare a funcţiei, indiferent de cauza acesteia, atribuţiile sunt exercitate de drept de adjunctul procurorului general(…)Dispoziții similare sunt propuse și în ceea ce privește funcționarea celorlalte parchete”;

– „Proiectul clarifică sfera conceptului de independenţă a procurorului, stabilind faptul că în soluțiile dispuse, ca şi în efectuarea şi supravegherea urmăririi penale, procurorul este independent, în condițiile prevăzute de lege”;

– „Întrucât numirea în funcția de procuror în cadrul DNA şi DIICOT reprezintă un aspect esențial al raportului juridic de muncă și al carierei procurorului, proiectul de lege reglementează o procedură detaliată de numire în aceste funcții, uniformizând totodată regulile de recrutare a procurorilor din cadrul celor două direcții”;

– „Conform proiectului, pentru a fi numiți în cadrul DNA şi DIICOT, procurorii trebuie să nu fi fost sancţionaţi disciplinar în ultimi 3 ani, să aibă o bună pregătire profesională, o conduită morală ireproşabilă, o vechime de cel puţin 10 ani în funcţia de procuror sau judecător şi să fi fost declaraţi admişi în urma unui concurs”;

– „Proiectul de lege propune uniformizarea normelor referitoare la salariul de bază, sporurile şi drepturile ofițerilor şi agenților de poliție judiciară detașați în cadrul Ministerului Public, stabilind faptul că, din considerente de echitate, salariul de bază şi sporurile tuturor ofițerilor şi agenţilor de poliţie judiciară detaşaţi în cadrul parchetelor sunt cele prevăzute pentru ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie”;

Statutul magistratului – principalele schimbări

Potrivit expunerii de motive, forma actualizată a Legii privind statutul magistratului conține următoarele modificări majore:

– „Reglementarea la nivel primar a tuturor aspectelor care privesc cariera magistraţilor în acord cu deciziile Curţii Constituţionale în materie: admiterea în magistratură, stagiul şi examenul de capacitate, numirea magistraţilor, promovarea acestora, efectivă sau pe loc, evaluarea şi formarea profesională, numirea în funcţii de conducere, revocarea din aceste funcţii, delegarea, detaşarea, transferul, numirea judecătorilor în funcţia de procuror şi a procurorilor în funcţia de judecător”;

– „Reglementarea la nivel de lege a procedurii de evaluare profesională a magistraţilor şi a criteriilor de evaluare”;

– „Au fost eliminate modalităţile alternative de intrare în magistratură fără concurs (de exemplu, prin interviu), cu excepţia magistraţilor pensionari care pot fi reîncadraţi fără concurs după pensionare numai la instanţe sau parchete care nu pot funcţiona normal din cauza numărului mare de posturi vacante”;

– „Stabilirea duratei cursurilor la Institutul Naţional al Magistraturii la 3 ani, precum şi reglementarea, la nivel de lege, a duratei minime a stagiilor de practică la Institutul Naţional al Magistraturii(…)Dispoziţiile privind durata de 3 ani a cursurilor se vor aplica începând cu examenul de admitere care se va organiza în anul 2024”;

– „Micşorarea pragului de vechime pentru numirea procurorilor cu funcţii de conducere de rang înalt (de la 15 ani la 12 ani în funcţia de judecător sau procuror)”;

– „Reglementarea la nivelul legii a procedurii de selecţie şi a unor criterii obiective şi transparente de selecţie a procurorilor cu funcţii de conducere de rang înalt; în acord cu recomandarea de a se consolida rolul Consiliului Superior al Magistraturii în cadrul procedurii, din comisia de interviu constituită de ministrul justiţiei fac parte vicepreşedintele Consiliului Superior al Magistraturii şi un procuror desemnat de Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii”;

– „Creşterea duratei mandatului pentru funcţiile de conducere de rang înalt în cadrul Ministerului Public, de la 3 la 4 ani, în acord cu recomandarea Comisiei de la Veneţia în acest sens”;

– „Reglementarea în mod expres a posibilităţii procurorului revocat din funcţia de conducere de rang înalt de a ataca decretul Preşedintelui României de revocare din funcţie la instanţa de contencios administrativ competentă, în condiţiile legii, fără parcurgerea procedurii prealabile”;

– „Eliminarea restricţiilor care privesc libertatea de exprimare a magistraţilor, introduse prin art. 9 alin. (3) din Legea nr. 303/2004, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 242/2018”;

– „Unificarea criteriilor şi condiţiilor de promovare a magistraţilor şi instituirea unui sistem unic de promovare, printr-un singur concurs de promovare (pe loc sau efectivă), revenindu-se în principiu la reglementarea anterioară anului 2018”

– „Creşterea nivelului de exigenţă profesională şi obiectivitate în cazul promovării în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. În acest sens, a fost modificat sistemul de acces la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin revenirea la probe de concurs care să reflecte respectarea, în primul rând, a criteriilor de competenţă profesională (pe lângă proba de concurs a interviului din prezent, care are un caracter subiectiv mai pronunţat, candidaţii la aceste funcţii vor trebui să susţină şi o probă scrisă)”;

– „Detaşarea la alte instituţii decât instanţele sau parchetele nu poate depăşi o durată de 6 ani, în decursul unei cariere(…) S-a prevăzut că numărul magistraţilor detaşaţi în alte instituţii decât instanţe sau parchete nu poate depăşi 15% din numărul total de posturi aprobat pentru instituţia respectivă”;

– „Flexibilizarea procedurilor de delegare şi detaşare a magistraţilor, în raport cu nevoile sistemului. Astfel, delegarea şi detaşarea procurorilor se va dispune de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, fiind necesar ca, în raport de specificul activităţii parchetelor (caracterizat prin operativitate), aceste decizii să se ia în mod rapid şi suplu(…)

De asemenea, detaşarea judecătorilor, dacă aceasta are o durată de sub 1 an, poate fi dispusă de preşedintele curţii de apel, atunci când nevoile de acoperire a necesarului de resurse umane justifică această măsură. Detaşările mai mari de 1 an se vor dispune în continuare de Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii.

În această materie, s-a prevăzut ca, în cazuri excepţionale în care, din motive obiective, nu se pot ocupa funcţiile de execuţie de procuror sau funcţiile de conducere la instanţe şi parchete, nici prin concurs, nici prin delegare sau detaşare, delegarea în aceste funcţii să se poată face fără acordul magistratului pentru o perioadă ce nu poate depăşi 30 de zile calendaristice, prevedere necesară pentru a asigura operativitatea în cazuri urgente (la parchete) şi continuitatea actului managerial (la instanţe şi parchete)”;

– „Între momentul excluderii din magistratură ca sancţiune disciplinară şi momentul eliberării din funcţie prin decret, magistratul poate fi suspendat din funcţie în situaţia în care Consiliul Superior al Magistraturii apreciază că se impune măsura suspendării, în raport cu natura şi gravitatea faptei şi urmările acesteia”;

– „Reglementarea expresă a faptului că judecătorii şi procurorii, inclusiv membrii aleşi ai Consiliului Superior al Magistraturii, nu pot avea calitatea de demnitari, având în vedere calitatea de magistraţi a acestora”;

– „Instituirea la nivel de lege a obligaţiei magistraţilor ca, înaintea eliberării din funcţie prin pensionare, demisie, transfer în alte instituţii, să îşi finalizeze lucrările în curs”;

– „Menţinerea drepturilor magistraţilor la nivelul existent în prezent şi instituirea unei prevederi care stabileşte faptul că salarizarea magistraţilor se va reglementa prin lege specială privind salarizarea în domeniul justiţiei”;

– „Principala modificare în materia pensiilor constă în modificarea condiţiilor de vechime necesare pentru pensionare, fiind eliminate vechimile în alte funcţii decât cele de magistrat”;

– „Eliminarea unor prevederi tranzitorii cuprinse în legea în vigoare, cum este cea care permitea judecătorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cărora le-a expirat mandatul pentru care au fost numiţi ori, după caz, sunt eliberaţi din motive neimputabile să ocupe o funcţie de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi să revină pe funcţia de magistrat deţinută anterior sau pe o altă funcţie de judecător ori procuror sau să opteze pentru intrarea în avocatură sau notariat, fără examen”;

Cele trei proiecte pot fi consultate aici.

Sursa foto: Inquam Photos / George Călin

Comentarii


    Lasă un răspuns


    Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

    WP Twitter Auto Publish Powered By : XYZScripts.com
    MainNews

    FREE
    VIEW