Sudul țării, din nou sub cod roșu de caniculă: temperaturi de peste 40°C și avertizare RO-Alert

România se confruntă cu un nou episod de căldură extremă, iar Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a emis o avertizare cod roșu pentru o mare parte din sudul țării, valabilă de luni, 8 iulie, ora 10:00, până marți, 9 iulie, ora 10:00. Vizate sunt 15 județe, printre care Dolj, Olt, Giurgiu, Ilfov, Prahova, dar și municipiul București. Temperaturile vor atinge valori între 38 și 41 de grade Celsius, iar atmosfera va deveni greu de suportat. Minimele nocturne nu vor aduce prea multă ușurare, oscilând între 21 și 23 de grade — semnul clar al unei nopți tropicale.

Locuitorii Capitalei au primit și un mesaj RO-Alert, în care autoritățile recomandă limitarea deplasărilor și a activităților în aer liber, precum și evitarea expunerii directe la soare și a efortului fizic intens: „Evitaţi deplasările, expunerea la soare şi efortul fizic intens desfăşurat în exterior.”

În același timp, ANM a instituit un cod portocaliu pentru sudul Banatului, sud-estul Moldovei, centrul Transilvaniei și alte regiuni, unde se așteaptă temperaturi între 36 și 38 de grade, cu un indice temperatură-umezeală (ITU) ce va depăși pragul critic de 80.

Zonele mai nordice, cum ar fi Crișana, Maramureș sau nordul Dobrogei, vor resimți și ele valul de căldură, cu maxime de 33–36 de grade și nopți ușor mai răcoroase, de 15–18 grade.

Bucureștiul scapă parțial de caniculă de miercuri

Potrivit meteorologilor, începând de miercuri dimineață, Capitala va ieși de sub codul roșu, iar temperaturile nu vor mai trece de 30–32 de grade. Minimele vor scădea până la 14–16 grade, iar atmosfera se va schimba ușor: cerul va deveni variabil, cu posibile înnorări, averse, descărcări electrice și rafale scurte de vânt.

Ce sunt valurile de căldură și cum se formează

Conform site-ului infoclima.ro, un val de căldură presupune temperaturi de peste 35 de grade ziua și peste 20 de grade noaptea, pentru cel puțin trei zile consecutive. „Aceste valuri de căldură se manifestă pe arii extinse, durează cel puţin trei zile consecutive, iar efectele lor asupra sănătăţii pot continua şi după ce acestea au încetat.” Mai ales în condiții de umiditate crescută, căldura devine insuportabilă.

UNICEF avertizează că intensificarea acestor fenomene este legată de schimbările climatice și emisiile de gaze cu efect de seră care captează căldura la nivelul atmosferei.

Cine este cel mai vulnerabil în fața caniculei?

Copiii, gravidele și vârstnicii se numără printre categoriile cele mai expuse pericolelor generate de temperaturile extreme. „Canicula poate provoca insolaţie şi chiar decesul, deci este foarte important ca oamenii să poată recunoaşte semnele insolaţiei şi să ştie ce trebuie să facă în astfel de situaţii.”

Semnele de avertizare includ confuzie, paloare, febră mare (peste 40°C), dureri de cap, amețeli, leșin, piele uscată și roșie, greață sau chiar pierderea cunoștinței. În astfel de cazuri, este crucială rehidratarea imediată, aplicarea de comprese reci și solicitarea ajutorului medical de urgență: „Dacă toate acestea nu dau rezultate într-un sfert de oră, trebuie să ceară ajutor medical.”

Cum prevenim deshidratarea

Hidratarea constantă este esențială, în special la copii și femei însărcinate, pentru care deshidratarea poate duce la complicații severe. „În timpul unor asemenea valuri de căldură, pericolul cel mai mare pentru oricine îl reprezintă deshidratarea, dar la copii poate fi fatală.”

Specialiștii recomandă consumul de apă la intervale regulate, purtarea hainelor din fibre naturale (precum bumbacul), evitarea expunerii la soare în orele de vârf și utilizarea sărurilor de rehidratare sau a unui ventilator portabil atunci când este nevoie.

Simptomele expunerii prelungite la temperaturi ridicate

Printre manifestările ușoare provocate de căldură se numără transpirația abundentă, amețeala, crampele musculare și febra ușoară. Simptomele severe, care necesită intervenție medicală imediată, includ leșinul, lipsa transpirației, tahicardia, piele roșie și uscată sau respirație accelerată. În astfel de cazuri, este important ca persoana afectată să fie dusă într-un loc răcoros, hidratată și răcită cât mai repede cu prosoape ude sau ventilație.

Cum ne afectează nopțile tropicale

Un alt efect negativ al valurilor de căldură îl reprezintă așa-numitele nopți tropicale, când temperatura nocturnă nu coboară sub 20 de grade. Potrivit fizicianului Bogdan Antonescu, aceste nopți pot duce la insomnie, oboseală cronică și epuizare termică: „Nopţile tropicale pot afecta sănătatea, având ca efect un somn de proastă calitate […] dar şi probleme cardiovasculare.”

Sud-estul României, în special zona de coastă, este din ce în ce mai afectat de acest fenomen, din cauza influenței termice a Mării Negre. „Apa are o capacitate calorică specifică ridicată, ceea ce înseamnă că poate absorbi şi stoca o cantitate mare de energie termică”, a explicat specialistul.

foto: pixabay