SUA pregătesc noi reduceri de trupe în Europa de Est. Următoarele pe listă: Bulgaria, Ungaria și Slovacia

Statele Unite intenționează să reducă prezența militară în Bulgaria, Ungaria și Slovacia începând din luna decembrie, o continuare a procesului început deja în România, potrivit publicațiilor Kyiv Post și Stars and Stripes. Sursele citate vorbesc despre retragerea a aproximativ 3.000 de militari americani din regiune, în cadrul unei „recalibrări moderate” a prezenței SUA în Europa de Est.

Administrația Trump a transmis discret aliaților europeni că aceste ajustări vor reprezenta doar prima etapă a unui plan mai amplu, menit să regândească dislocarea forțelor americane pe continent. Mișcarea a stârnit însă nemulțumire în rândul partenerilor NATO și critici din partea Congresului american, unde mai mulți oficiali se tem că semnalul transmis Moscovei ar putea fi unul de slăbiciune.

Reduceri „marginale”, dar simbolic sensibile

Potrivit Kyiv Post, diplomați europeni au fost informați că modificările planificate în România, Bulgaria, Ungaria și Slovacia sunt considerate „marginale” din punct de vedere militar, însă relevante din perspectivă politică. Două surse occidentale familiare cu discuțiile dintre Washington și aliații săi afirmă că Pentagonul consideră această reducere „adecvată”, întrucât armatele europene sunt astăzi mai pregătite decât în urmă cu un deceniu.

Oficialii americani au ținut să sublinieze că prezența trupelor SUA în Polonia și în statele baltice nu va fi afectată. Washingtonul dorește, astfel, să transmită că angajamentul său față de flancul estic al NATO rămâne „solid”, în special în fața agresiunilor rusești continue în Ucraina și la granițele Alianței.

Critici în Congresul american

Decizia a fost primită cu rezerve atât de democrați, cât și de republicani.
Mike Turner, congresman republican din Ohio și șeful delegației SUA la Adunarea Parlamentară a NATO, și-a exprimat „profunda îngrijorare” față de retragerea trupelor din România — un stat pe care l-a numit „esențial pentru securitatea regională”.

„Avem nevoie de o prezență americană fermă în Europa de Est, într-un moment în care Rusia continuă să provoace și să amenințe stabilitatea regiunii”, a transmis Turner, amintind incursiunile repetate ale avioanelor rusești în spațiile aeriene ale statelor NATO.

De partea cealaltă, senatoarea democrată Jeanne Shaheen a criticat dur planul, catalogându-l drept „o eroare strategică majoră”. Ea a avertizat că reducerea trupelor americane transmite „semnalul greșit” către Moscova și subminează eforturile Washingtonului de a-l constrânge pe Vladimir Putin să revină la masa negocierilor.

Shaheen a reamintit și faptul că România este unul dintre aliații exemplari ai Alianței, alocând 5% din PIB pentru apărare — peste angajamentele asumate la nivel NATO.

Discuții interne la Washington

Potrivit sursei citate, planul de redistribuire a efectivelor ar putea fi rezultatul unor divergențe interne la vârful administrației Trump. Unii membri ai echipei de securitate ar fi promovat această decizie fără o consultare deplină cu Casa Albă, Consiliul Național de Securitate sau Departamentul de Stat.

Diplomatul american Daniel Fried, fost asistent al secretarului de stat și unul dintre arhitecții extinderii NATO către Est, a declarat pentru Kyiv Post că actuala mișcare pare mai degrabă un „compromis birocratic” decât o strategie clară.

„Cifrele sunt mici și nu schimbă echilibrul militar, dar semnalul trimis este greșit”, a spus Fried, adăugând că orice pas înapoi în prezența americană din regiune riscă să fie interpretat de Rusia ca un semn de ezitare.

El a conchis totuși că, dacă reducerile se vor dovedi strict simbolice, impactul asupra securității regionale va fi limitat.

foto: Inquam Photos / Bogdan Buda