Reacție dură din Occident după atacul rusesc de la Sumî, soldat cu zeci de victime
Statele Unite, mai mulți lideri europeni și Organizația Națiunilor Unite au reacționat ferm, duminică, după bombardamentele desfășurate de armata rusă în orașul Sumî, din nord-estul Ucrainei, în plin context de discuții diplomatice pentru un posibil armistițiu. Cel puțin 34 de persoane și-au pierdut viața, iar alte 117 au fost rănite, inclusiv mai mulți copii, potrivit autorităților ucrainene.
Atacul s-a produs la doar două zile după o vizită oficială americană la Moscova și este considerat cel mai sângeros atac asupra unei zone populate cu civili din ultimele luni. Casa Albă a calificat incidentul drept un „memento brutal” privind necesitatea de a pune capăt „acestui război teribil”, după cum a declarat purtătorul de cuvânt al Consiliului Național de Securitate, Brian Hughes.
Președintele american Donald Trump, aflat la bordul avionului prezidențial Air Force One, a comentat atacul într-un mod reținut, dar clar: „Cred că este teribil. Şi mi s-a spus că au făcut o greşeală. Dar cred că este un lucru oribil.”
Oficialii ucraineni au transmis că orașul Sumî a fost lovit duminică dimineață, când multe persoane se aflau pe străzi. „Moscova a lovit centrul oraşului cu rachete ‘când erau mulţi oameni pe stradă’”, au spus salvatorii locali. Bilanțul, raportat în jurul orei 18:00, indică 34 de victime, între care doi copii, și 117 răniți, inclusiv 15 copii.
Rusia intensifică presiunea asupra regiunilor ucrainene din nord-est, precum Sumî și Harkov, în special după ce ar fi reușit să respingă recent o incursiune ucraineană în regiunea rusă Kursk. Kievul susține că scopul Moscovei este de a crea „zone tampon” menite să împiedice noi atacuri din partea Ucrainei pe teritoriul rus.
Reacțiile internaționale au fost rapide și categorice. Emisarul american pentru Ucraina, Keith Kellogg, a numit atacul „inacceptabil” și „dincolo de orice limită a decenței”, într-un mesaj publicat pe X. Secretarul de stat american Marco Rubio l-a descris drept „oribil”.
În Germania, viitorul cancelar Friedrich Merz a afirmat că „aceasta este o crimă de război gravă, deliberată şi dorită”, adăugând: „Iată ce le face Putin celor care discută cu el o încetare a focului”. Cancelarul actual, Olaf Scholz, a denunțat un „atac barbar”, iar Giorgia Meloni, prim-ministrul Italiei, a vorbit despre o „lovitură oribilă și lașă” care „contrazice orice angajament real pentru pace”.
Președintele Franței, Emmanuel Macron, a declarat: „Toată lumea ştie că doar Rusia a vrut acest război. Astăzi, este clar că Rusia este singura care alege să îl continue”, solicitând „măsuri ferme” pentru a forța Moscova să accepte un armistițiu.
Premierul britanic Keir Starmer a transmis că este „îngrozit”, iar Antonio Guterres, secretarul general al ONU, s-a declarat „șocat” de evenimente.
Pe teren, conflictul declanșat în februarie 2022 de invazia rusă rămâne intens, cu lupte în est și sudul Ucrainei. Aproximativ 20% din teritoriul ucrainean este sub ocupație rusă. Deși ofensiva terestră avansează greu, atacurile cu drone și rachete continuă să domine războiul.
Pe fondul tensiunilor, Ministerul Apărării din Rusia a anunțat că Ucraina ar fi lansat cinci atacuri asupra unor instalații energetice rusești, cu o zi înainte. Acest lucru contravine unui acord intermediat de SUA, prin care ambele părți promiseseră, luna trecută, să evite țintirea infrastructurii energetice. Totuși, fiecare acuză cealaltă parte de încălcarea înțelegerii.
foto: Captură de ecran
