Legăturile lui Călin Georgescu cu Kremlinul, Viena și oameni de afaceri influenți
Călin Georgescu, fost candidat la alegerile prezidențiale din România, rămâne o figură controversată, în ciuda retragerii sale bruște din viața publică la sfârșitul lunii mai. Investigațiile recente ale autorităților române și străine ridică semne de întrebare serioase cu privire la posibilele sale legături cu cercuri de influență pro-Kremlin și la sursele de finanțare ale campaniei sale electorale din 2024.
Parchetul investighează în prezent acuzații de instigare la acte împotriva ordinii constituționale, precum și presupusa creare a unei organizații cu caracter fascist, rasist sau xenofob.
Mai mult, Georgescu este acuzat că ar fi primit sprijin financiar din surse obscure pentru campania sa, într-un moment în care platformele de social media au fost invadate de peste 2 milioane de mesaje pro-Georgescu, multe dintre ele provenind de la conturi false legate de Rusia.
Georgescu s-a remarcat printr-un discurs radical, marcat de teorii conspiraționiste: de la negarea aselenizării și a schimbărilor climatice, la afirmații halucinante despre „nanocipuri în sucuri” sau despre „memoria apei”. Retorica sa a atras susținători din zona extremistă, dar și atenția serviciilor de informații din România, care suspectau de mai mult timp o posibilă operațiune de influență rusească în spatele candidaturii sale.
Surse apropiate anchetei susțin că Georgescu ar fi fost în contact cu structuri de informații încă din anii ’80, perioadă în care a reușit să călătorească în SUA înainte de căderea regimului comunist – un privilegiu rezervat unui cerc foarte restrâns.
Perioada petrecută de Georgescu în Austria
Un aspect mai puțin cunoscut publicului este perioada petrecută de Georgescu în Austria. Între 2013 și 2021, el a locuit la periferia Vienei alături de soția sa, unde a fondat un așa-zis „Institut al Națiunilor Unite” (UNGSII), care avea sediul la aceeași adresă cu biroul unei companii media elvețiene: Media Tenor, controlată de omul de afaceri german Roland Schatz.
Potrivit DerStandard, Schatz și Georgescu se cunosc din anii 2010, iar în spatele Media Tenor se află o companie – Innovatio Verlags AG – care a fost listată în registrele de afaceri din Rusia ca acționar majoritar într-un „Media Tenor Rusia”, alături de personaje apropiate de Kremlin, inclusiv Elena Vladimirovna Șmeleva, fost manager de campanie al lui Vladimir Putin, aflată în prezent pe lista de sancțiuni a Uniunii Europene.
Deși Schatz neagă orice legătură cu entități din Rusia și susține că proiectele media din Sankt Petersburg „nu au trecut de faza de formare”, înregistrările comerciale arată contrariul, iar propriile publicații ale Media Tenor menționează deschiderea unui birou în Rusia în 2005.
Este cert că, după perioada petrecută în Austria, Georgescu a început să promoveze narațiunile Kremlinului.
Încă din 2016, publicații de propagandă precum Sputnik sau Russia Today îl prezentau ca pe un viitor prim-ministru al României, investit cu o „misiune istorică” de apropiere între Moscova și București.
În 2021, la întoarcerea în România, Georgescu a fondat „Mișcarea Pământului Strămoșesc”, cu un discurs inspirat din retorica legionară și cu elogii aduse „înțelepciunii rusești” ca soluție pentru România. Toate acestea au culminat cu o campanie electorală intensă în 2024, susținută masiv online printr-o rețea de conturi false – o tactică tot mai des asociată operațiunilor hibride rusești.
Georgescu a respins acuzațiile și, între timp, s-a retras din viața publică, deși susținerea pentru el nu a dispărut.
Roland Schatz neagă implicarea în campanie, dar recunoaște că a încercat „să corecteze unele calomnii” apărute despre fostul candidat și a presat instituții media occidentale să îi ofere o imagine mai favorabilă.
Anchetele avansează, iar legăturile tot mai evidente dintre Călin Georgescu, Austria și Rusia ridică semne de întrebare serioase. Ce părea inițial o campanie marcată de teorii bizare riscă să se dovedească parte dintr-un joc de influență geopolitică.
Foto: Inquam Photos / Octav Ganea
