Ilie Bolojan: Nicăieri nu există pensionări în aceste sisteme, la 48 – 50 de ani şi nicăieri într-o ţară civilizată nu există o pensie cât ultimul salariu sau mai mare
Guvernul şi-a asumat din nou, marţi, răspunderea pe proiectul de reformă a pensiilor de serviciu ale magistraţilor. Premierul a criticat dur actualul sistem, afirmând că nicio ţară europeană nu permite pensionări atât de timpurii şi pensii la nivelul sau chiar peste ultimul salariu.
„Nicăieri nu există pensionări la 48–50 de ani şi nicăieri, într-o ţară civilizată, nu există o pensie cât ultimul salariu sau mai mare”, a spus Bolojan în plenul Parlamentului.
Ilie Bolojan a precizat că proiectul are câteva elemente importante.
„În primul rând, creşte vârsta de pensionare a magistraţilor de la 48-50 de ani. Este acum la 65 de ani. Introduce o creştere a vechimii în muncă, care acum era de 25 de ani, de minim 35 de ani. Asta înseamnă că nu va mai fi posibilă o pensionare sub 58 de ani. Astăzi avem pensionare la 48 de ani. De asemenea, introduce o limitare a pensiei la 70% din ultimul salariu net. Astăzi, aşa cum ştiţi, pensia este cât ultimul salariu. De asemenea, faţă de primul proiect, extinde perioada de tranziţie de la 10 ani la 15 ani. Asta înseamnă că în fiecare an de acum înainte, fiecare generaţie de magistraţi va trebui să lucreze un an în plus, în aşa fel încât, treptat, treptat, de la 50 până la 65 de ani, să crească vârsta de pensionare în următorii 15 ani”, a subliniat el.
Proiectul aduce schimbări majore în sistemul pensiilor de serviciu ale magistraţilor:
-
Creşterea vârstei de pensionare la 65 de ani, faţă de 48–50 de ani în unele cazuri;
-
Vechime minimă de 35 de ani, în loc de 25, ceea ce face imposibilă pensionarea înainte de 58 de ani;
-
Limitarea pensiei la 70% din ultimul salariu net, în locul pensiilor egale sau mai mari decât veniturile;
-
Perioadă de tranziţie de 15 ani, astfel încât vârsta de pensionare să crească gradual, câte un an pentru fiecare generaţie.
Bolojan afirmă că aceste măsuri corectează „o nedreptate acumulată în timp”, percepută intens de societate.
Premierul a subliniat şi impactul economic al reformei.
România se află pe unul dintre ultimele locuri din UE în privinţa participării la piaţa muncii a persoanelor între 55 şi 64 de ani, iar pensionările precoce contribuie la slăbirea forţei de muncă.
„Dacă vrem o economie puternică, trebuie să avem mai mulţi oameni implicaţi în activitatea economică reală”, a punctat acesta. În viziunea Guvernului, menţinerea profesioniştilor în activitate până la vârsta maturităţii profesionale va consolida atât piaţa muncii, cât şi bugetul public.
Modificarea pensiilor speciale este şi o condiţie impusă României prin PNRR. Premierul a precizat că, odată cu reluarea procedurii de asumare a răspunderii, ţara noastră ar urma să îndeplinească jalonul necesar pentru deblocarea unor fonduri europene importante.
Procedura este prevăzută de ARTICOLUL 114 din Constituţia României, care prevede:
(1) Guvernul îşi poate angaja răspunderea în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în şedinţă comună, asupra unui program, a unei declaraţii de politică generală sau a unui proiect de lege.
(2) Guvernul este demis dacă o moţiune de cenzură, depusă în termen de 3 zile de la prezentarea programului, a declaraţiei de politică generală sau a proiectului de lege, a fost votată în condiţiile articolului 113.
(3) Dacă Guvernul nu a fost demis potrivit alineatului (2) , proiectul de lege prezentat, modificat sau completat, după caz, cu amendamente acceptate de Guvern, se consideră adoptat, iar aplicarea programului sau a declaraţiei de politică generală devine obligatorie pentru Guvern.
(4) În cazul în care Preşedintele României cere reexaminarea legii adoptate potrivit alineatului (3), dezbaterea acesteia se va face în şedinţa comună a celor două Camere.
Guvernul Bolojan şi-a asumat până acum răspunderea pe două pachete de măsuri menite să reducă deficitul bugetar. De fiecare dată opoziţia a depus moţiuni de cenzură, însă acestea au fost respinse.
Foto: Inquam Photos / George Călin
