ANALIZĂ Donald Trump a criticat lipsa de eficacitate a ONU și a reiterat că a oprit șapte războaie. Se justifică declarațiile președintelui SUA?

Președintele SUA, Donald Trump, a susținut primul discurs din 2020 cu ocazia Dezbaterii Generale din cadrul celei de-a 80-a sesiuni a Adunării Generale a ONU. Liderul de la Casa Albă a criticat lipsa de eficacitate a ONU în gestionarea conflictelor de pe glob și a reiterat afirmația sa anterioară, potrivit căreia a oprit șapte războaie. Cu toate acestea, șeful de stat al SUA a omis detalii importante, care oferă o altă perspectivă asupra acuzațiilor și a declarațiilor sale.

Donald Trump susține că a oprit șapte războaie. Au avut SUA un rol atât de important în gestionarea conflictelor?

„În mod similar, într-o perioadă de doar șapte luni, am încheiat șapte războaie fără sfârșit. Au spus că sunt de nesfârșit. Nu le veți rezolva niciodată. Unele durau de 31 de ani. Două dintre ele de 31. Gândiți-vă. 31 de ani. Unul a durat 36 de ani. Unul a durat 28 de ani.

Am încheiat șapte războaie. Și, în toate cazurile, acestea făceau ravagii, cu nenumărate mii de oameni uciși. Acestea includ Cambodgia și Thailanda, Kosovo și Serbia, (Republica Democrată – n. r.) Congo și Rwanda. Un război violent și aprig care a cuprins Pakistanul și India, Israelul și Iranul, Egiptul și Etiopia, Armenia și Azerbaidjanul. Le-a inclus pe toate.

Niciun președinte sau prim-ministru și, de altfel, nicio altă țară nu a făcut vreodată ceva apropiat de așa ceva. Și am făcut-o în doar șapte luni. Nu s-a mai întâmplat niciodată”, le-a transmis Donald Trump celorlalți lideri mondiali.

Totuși, rolul SUA în rezolvarea unora dintre conflictele enumerate mai sus a fost unul mult mai mic decât a lăsat să se înțeleagă liderul de la Casa Albă.

De exemplu, în cel dintre Armenia și Azerbaidjan, cele două state din Caucazul de Sud au început în 2023 negocierile cu privire la tratatul de pace și de normalizare a relațiilor. Pe toată durata desfășurării lor, până în luna martie a acestui an, când cele două părți au anunțat rezolvarea ultimelor dezacorduri asupra textului documentului, negocierile au avut loc în format bilateral, fără medierea unui stat terț.

Deși textul tratatului a fost convenit încă din prima parte a anului, Azerbaidjanul a refuzat semnarea lui, condiționând acest lucru de îndeplinirea de către Armenia a două condiții: eliminarea din constituția sa a prevederilor referitoare la mișcarea de unificare din anii ’80 cu Nagorno-Karabah (regiunea disputată în trecut de către cele două foste republici sovietice), care în viziunea oficialilor de la Baku ar putea fi interpretate drept revendicări teritoriale, și desființarea Grupului de la Minsk, formatul de mediere sub egida OSCE a conflictului dintre cele două țări.

Summit-ul organizat la Washington D.C. între președintele american Donald Trump, cel azer Ilham Aliyev și premierul armean Nikol Pașinian nu a adus rezultatul sperat de comunitatea internațională. Miniștrii de externe ai celor două state vecine doar au parafat acordul de pace (parafarea fiind o procedură juridică intermediară prin care statele implicate confirmă că textul tratatului negociat este definitiv și autentic), nefiind semnat.

De altfel, în textul declarației comune semnate de către cei trei lideri cu acest prilej se face referire la continuarea acțiunilor în vederea obținerii semnării și a ratificării tratatului, semnificând că va mai trece timp până când conflictul dintre Armenia și Azerbaidjan va putea fi considerat drept încheiat definitiv.

„Noi și președintele Donald J. Trump al Statelor Unite ale Americii am fost martori la parafarea textului convenit al Acordului privind Stabilirea Păcii și a Relațiilor Interstatale dintre Republica Azerbaidjan și Republica Armenia, de către miniștrii afacerilor externe ai Părților. În acest sens, am recunoscut necesitatea de a continua demersurile pentru a ajunge la semnarea și, în cele din urmă, la ratificarea Acordului și am subliniat importanța menținerii și consolidării păcii dintre țările noastre”, se precizează la primul punct al declarației comune.

Drept urmare, rolul SUA în rezolvarea conflictului a fost unul destul de limitat, dat fiind că textul acordului de pace a fost negociat în format bilateral, iar documentul nu a fost semnat la Washington D.C., fiind incert momentul în care va fi realizat acest pas esențial pentru intrarea sa în vigoare.

Liderul SUA susține că a oprit șapte războaie, dar luptele încă continuă în Ucraina și în Fâșia Gaza

Din lista prezentată de către Donald Trump a războaielor încheiate prin medierea sa se observă lipsa celor două conflicte care au acaparat atenția comunității internaționale prin consecințele lor: cel din Ucraina și cel din Fâșia Gaza.

Deși președintele american și-a anunțat încă din timpul campaniei electorale din 2024 planurile de a obține încetarea focului în estul Europei și în Orientul Mijlociu, susținând în privința primului caz că acest lucru va fi posibil în doar 24 de ore, la peste șase luni de la reîntoarcerea sa la Casa Albă nu se întrevede apropierea momentului încetării luptelor, în ciuda deteriorării situației umanitare din Ucraina și din Fâșia Gaza.

Donald Trump a criticat ONU. Cu ce limitări s-a confruntat organizația internațională în îndeplinirea misiunii sale?

În cadrul discursului său, liderul american a criticat ONU pentru lipsa de eficacitate în gestionarea conflictelor de pe glob.

„Nu a mai existat niciodată ceva asemănător. Sunt foarte onorat că am făcut acest lucru. Este păcat că a trebuit să fac eu aceste lucruri în loc ca Națiunile Unite să le facă. Și, din nefericire, în toate cazurile, Națiunile Unite nici măcar nu au încercat să ajute în vreun fel.

Am pus capăt la șapte războaie, am discutat cu liderii fiecărei țări implicate și nici măcar nu am primit un telefon din partea Națiunilor Unite care să ofere ajutor pentru finalizarea acordului. (…)

Nu m-am gândit la asta atunci, pentru că eram prea ocupat să lucrez pentru a salva milioane de vieți. Adică să opresc și să pun capăt acestor războaie.

Dar mai târziu mi-am dat seama că Națiunile Unite nu au fost acolo pentru noi. Nu au fost. M-am gândit la asta abia după fapt, nu în timpul acestor negocieri, care nu au fost deloc ușoare. În aceste condiții, care mai este scopul Națiunilor Unite?

ONU are un potențial uriaș. Am spus-o mereu, are un potențial uriaș, uriaș, dar nici măcar nu se apropie de a-l valorifica. În mare parte, cel puțin deocamdată, tot ce par să facă este să scrie o scrisoare foarte dur formulată și apoi să nu mai urmeze nimic după acea scrisoare.

Sunt cuvinte goale, iar cuvintele goale nu opresc războaie. Singurul lucru care oprește un război și războaiele este acțiunea”, a declarat Donald Trump.

Totuși, liderul de la Casa Albă a omis detalii deosebit de importante. Într-adevăr, Carta ONU i-a conferit organizației internaționale rolul de a menține pacea și securitatea în lume. În ciuda acestui fapt, acțiunile concrete pe care ONU le poate întreprinde în temeiul competențelor atribuite instituțiilor sale de către statele membre este limitat de către voința politică a țărilor care sunt reprezentate în Consiliul de Securitate, principalul organ responsabil pentru menținerea păcii și securității.

Astfel, dacă cei cinci membri permanenți ai consiliului, SUA, Rusia, China, Franța și Marea Britanie, care dețin și drept de veto, nu reușesc să ajungă la un consens pentru întreprinderea unor acțiuni concrete și decisive de către ONU în vederea rezolvării unei crize, atunci organizația nu va putea oferi un răspuns pe măsura așteptărilor comunității internaționale.

Acest lucru poate fi observat cel mai bine în cazul conflictelor unde cei cinci membri permanenți au interese diferite, cum ar fi războiul din Ucraina sau cel din Fâșia Gaza. Orice rezoluție a Consiliului de Securitate care ar condamna Rusia ar fi blocată de către aceasta, la fel cum orice astfel de document care ar solicita încheierea unui armistițiu în Fâșia Gaza nu ar fi susținut de către SUA, ceea ce ar bloca adoptarea lui. De altfel, o rezoluție în acest sens a fost blocată prin veto-ul Washingtonului chiar pe 18 septembrie, nefiind prima oară când SUA recurg la o astfel de măsură.

În aceste condiții, criticile președintelui american Donald Trump cu privire la lipsa de eficacitate a ONU în gestionarea conflictelor globale nu se justifică, dat fiind că totul depinde voința politică a statelor membre ale Consiliului de Securitate, în principal a celor cinci membri permanenți, de a susține adoptarea măsurilor care se impun pentru încheierea crizelor.