Șeful DNA, despre decizia CJUE privind prescripția: Procurorii au acționat just, atunci când au exercitat toate căile legale de atac față de deciziile prin care s-a dispus încetarea procesului penal
Conducerea Direcției Naționale Anticorupție(DNA) salută decizia clarificatoare a Curții de Justiție a Uniunii Europene(CJUE) privind prescripția răspunderii penale, pronunțată luni, 24 iulie și expusă de Main News aici. Procurorii DNA consideră că decizia CJUE le-a validat susținerile, formele de atac exercitate în dosarele de pe rolul instanțelor.
„Această hotărâre clarifică modul în care se procurorii din cadrul DNA se vor raporta la Deciziile nr. 297/2018 și nr. 358/2022 ale Curții Constituționale, respectiv la Decizia nr. 67/2022 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, în soluționarea cauzelor aflate în instrumentarea direcției și au legitimat consecvența instituțională în interpretarea legislației naționale și europene, stabilind în mod edificator, modul de aplicare a dispozițiilor privind prescripția răspunderii penale în cazul infracțiunilor de corupție și a celor asimilate infracțiunilor de corupție, respectiv fraude care lezează interesele financiare ale Uniunii Europene.
Decizia CJUE arată că DNA a acționat just și coerent atunci când a exercitat toate căile legale de atac față de deciziile instanțelor prin care s-a dispus încetarea procesului penal ca urmare a împlinirii termenului de prescripție. Plecând de la aceste principii, consecvenți cu întreaga noastră activitate, DNA va acționa în continuare cu aceeași fermitate și determinare, cu respectarea principiului legalității”, a declarat procurorul-șef al DNA, Marius Voineag.
CJUE a schimbat radical interpretarea prescripției răspunderii penale din România. Peste 5000 de dosare penale închise, deoarece prescripția răspunderii penale însemna „lege mai favorabilă pentru inculpat”
Peste 5.000 de dosare penale, unele cu politicieni, oameni de afaceri, condamnați în primă instanță sau cu rechizitorii stufoase, s-au închis, deoarece faptele s-ar fi prescris ca urmare a aplicării de către instanțele naționale a deciziilor CCR și ÎCCJ privind prescripția răspunderii penale.
Mai exact, Curtea Constituțională a decis, în 2022, că între iunie 2018 și mai 2022, nu a existat prescripție specială, instrumentul juridic care oferea prelungirea perioadei în care pot fi trase la răspundere faptele penale, după ce suspectului i s-a comunicat faptul că este anchetat. Astfel, s-a ajuns la principiul dreptului penal, potrivit căruia se aplică „legea penală mai gavorabilă”.
Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a decis, luni, 24 iulie, în urma sesizării Curtii de Apel Brașov că deciziile de încetare a proceselor penale ca urmare a prescripţiei sunt contrare dreptului european,
CJUE a stipulat că nu este admisibil ca persoanele dovedite că au comis infracțiuni să scape de rigoarea legii, pe motivul prescripției, iar judecătorii români pot să ignore decizia CCR privind prescripția fără să se teamă că vor fi sanctionați disciplinar. Astfel, în ultima perioadă, s-a înregistrat un val de achitări pe motivul prescripției. Printre inculpații care au scăpat de pedepsele cu închisoarea pe motivul prescripției răspunderii penale, sunt politicieni și oameni de afaceri precum: Elena Udrea, Bogdan Olteanu, Cristian Boureanu, Ioana Băsescu.
„Instanța națională este obligată, în principiu, să înlăture normele sau jurisprudența naționale care creează un risc sistemic de impunitate pentru asemenea infracțiuni”, se arată în decizia CJUE.
Sursă foto: Inquam Photos / George Călin
Comentarii