Monday, April 15, 2024
Jurnalism corect


Salvaţi Copiii: Plata chiriei şi a utilităţilor și accesul la servicii la medicale, principalele dificultăţi ale ucrainenilor refugiaţi în România

By Stratulat Anca , in Stirile zilei , at 26 februarie 2024 Etichete: , ,

Achitarea chiriei și a facturilor pentru utilități, accesul la servicii de sănătate și medicamente, precum și găsirea unui loc de muncă fără a vorbi limba română reprezintă provocările majore întâmpinate de cetățenii ucraineni refugiați în România împreună cu copiii lor de la începutul conflictului din țara lor, conform unei investigații realizate de organizația Salvați Copiii. O treime dintre respondenți au indicat dificultăți chiar și în a asigura alimentația necesară. De asemenea, unii refugiați au subliniat schimbarea atitudinii proprietarilor de imobile, care a devenit evidentă după ce suportul financiar din partea guvernului a încetat.

„Părinţii copiilor ucraineni care s-au refugiat în România declară că principalele lor nevoi sunt legate de ajutor financiar (23%), sprijin pentru accesarea serviciilor medicale (19%), cursuri de limba română (16%), servicii de afterschool pentru copii (13%) şi sprijin pentru găsirea unui loc de muncă (12%)”, sunt rezultatele unei anchete realizate de Salvaţi Copiii România şi ale cărei concluzii au fost făcute publice luni

Majoritatea părinților ucraineni cu copii participanți la programele educaționale oferite de această organizație indică protecția copiilor ca fiind obiectivul lor principal, urmată de necesitatea accesului la servicii de sănătate, adesea greu de obținut și costisitoare, și de posibilitatea de a beneficia de educație, subliniind în acest context importanța transportului gratuit pentru elevi.

„La întrebarea dacă au fost expuşi unei situaţii de bullying sau agresiune, cele mai multe răspunsuri fac referire la atitudinea proprietarilor de locuinţe, care s-a schimbat odată cu lipsa sprijinului financiar acordat de stat”, informează Salvaţi Copiii.

Ancheta derulată pe parcursul lunii februarie, prin intermediul unui chestionar dar şi prin realizarea a 22 de focus grupuri formate din copii, adolescenţi şi adulţi arată că cei mai mulţi dintre refugiaţi locuiesc cu chirie în Romînia, şi doar unu din zece îşi poate acoperi toate nevoile de bază.

„93% dintre respondenţi locuiesc în apartamente sau case închiriate, 2,86% în centre de cazare puse la dispoziţie de guvern, 2,39% la persoane private, fără a plati chirie. Doar 10% dintre respondenţi îşi pot acoperi toate nevoile de bază, 26% majoritatea nevoilor, 60% parţial/unele nevoi, 4% nicio nevoie. Dintre nevoile pe care nu le pot acoperi, cele mai frecvente (74%) sunt legate de plata chiriei şi a utilităţilor, 54% sunt legate de vizite la doctor şi achiziţia de medicamente, 43% de îmbrăcăminte şi încălţăminte, 39% sunt legate de articole pentru uz casnic, 32% de mâncare”, informează oficialii Salvaţi Copiii.

Ancheta derulată pe parcursul lunii februarie, prin intermediul unui chestionar dar şi prin realizarea a 22 de focus grupuri formate din copii, adolescenţi şi adulţi arată că cei mai mulţi dintre refugiaţi locuiesc cu chirie în România, şi doar unu din zece îşi poate acoperi toate nevoile de bază.

„93% dintre respondenţi locuiesc în apartamente sau case închiriate, 2,86% în centre de cazare puse la dispoziţie de guvern, 2,39% la persoane private, fără a plati chirie. Doar 10% dintre respondenţi îşi pot acoperi toate nevoile de bază, 26% majoritatea nevoilor, 60% parţial/unele nevoi, 4% nicio nevoie. Dintre nevoile pe care nu le pot acoperi, cele mai frecvente (74%) sunt legate de plata chiriei şi a utilităţilor, 54% sunt legate de vizite la doctor şi achiziţia de medicamente, 43% de îmbrăcăminte şi încălţăminte, 39% sunt legate de articole pentru uz casnic, 32% de mâncare”, informează oficialii Salvaţi Copiii.

Referitor la educație, 49,44% din copii sunt înrolați în sistemul educațional ucrainean online, 19% participă atât în sistemul ucrainean la distanță cât și în cel românesc, 12% sunt înscriși în școli și grădinițe din România, 10% participă la programe de educație ucrainene desfășurate în România, iar 8% nu sunt înscriși în niciun sistem educațional.

Pentru cei care nu participă la sistemul educațional românesc, principala piedică, identificată de 71% dintre respondenți, este dificultatea limbii. În ceea ce privește necesitățile educaționale, 34% dintre copii au nevoie de ajutor pentru a învăța limba română, 28% au nevoie de echipamente IT, 15% au nevoie de materiale școlare, iar 10% necesită programe afterschool.

În ceea ce privește accesul la serviciile medicale, conform unei anchete, 37% dintre respondenți consideră că aceste servicii sunt ușor accesibile, în timp ce 45% le găsesc greu accesibile, 6% spun că nu au acces deloc, 10% afirmă că nu au nevoie de aceste servicii, iar 2% au preferat să nu răspundă.

Dintre adulții ucraineni refugiați, 30% consideră că serviciile medicale sunt accesibile, 54% le găsesc greu accesibile, 7% nu au acces la ele, iar 9% nu au nevoie de astfel de servicii. La momentul completării chestionarului, 62% dintre refugiații intervievați nu aveau un loc de muncă, 17% erau angajați oficial în România, 11% lucrau de la distanță pentru companii din afara României, 7% aveau un loc de muncă neoficial, iar 3% erau pensionari.

Cele mai mari obstacole în găsirea unui loc de muncă în România sunt reprezentate de dificultățile de comunicare în limba română pentru 65% dintre respondenți, și de necesitatea de a îngriji un membru al familiei, fie adult fie copil, pentru 54% dintre participanți. Majoritatea celor chestionați sunt indeciși sau nu doresc să rămână în România pe termen lung. Totuși, cei care intenționează să rămână menționează deseori ca motiv decizia copiilor lor de a continua studiile în România. Cei care nu se văd rămânând în România evidențiază dificultățile de a obține un loc de muncă și de a învăța limba română, dorul de casă și de cei dragi.

„Nevoi importante” ale refugiaţilor sunt, conform Salvaţi Copiii, „facilitarea accesului la educaţie (prin cursuri intensive de limba română, eventual cu burse/ campanii de conştientizare şi acceptare a necesităţii de integrare pentru reducerea riscului de bullying in şcoală (campanii pentru cetăţenii români); crearea unor oportunităţi pentru a facilita accesul la activităţile sportive, pregătirea sportivilor de performanţă; transport gratuit pentru copiii ucraineni, la fel ca şi pentru cei români şi facilitarea accesului la serviciile medicale prin informarea medicilor de familie în primul rând (încă nu este cunoscută procedura de înscriere pe platformă pentru a configura statutul de asigurat)”.

De la începutul războiului din Ucraina, în 24 februarie 2022, 5.486.365 de cetăţeni ucraineni (au intrat în România prin punctele de trecere a frontierei cu Ucraina şi Republica Moldova. Dintre cei care au tranzitat România, 4.460 au solicitat azil.

Până în prezent, Salvaţi Copiii România a oferit sprijin pentru 345.553 de persoane, dintre care 176.547 de copii ucraineni şi 169.006 de adulţi.

foto: Inquam Photos / George Călin

Comentarii


    WP Twitter Auto Publish Powered By : XYZScripts.com
    MainNews

    FREE
    VIEW