EXCLUSIV Dan Dungaciu, „planul B” la candidatura lui Călin Georgescu, a condus un proiect de cercetare la Universitatea Soros

Sociologul Dan Dungaciu, cel al cărui nume a fost vehiculat luni ca posibil înlocuitor la alegerile prezidențiale pentru Călin Georgescu, a fost în perioada august 2001 – iulie 2002 director de proiect la Universitatea Central Europeană din Budapesta (Central European University – CEU), fondată de magnatul George Soros. Luna trecută, candidatul pro-rus la președinție a declarat că, dacă va ajunge șef al statului, va interzice așa-numita „rețea Soros”.

Biroul Electoral Central i-a respins duminică lui Călin Georgescu candidatura la președinție. Decizia, adoptată cu votul majorității membrilor BEC, printre care se numără și cinci judecători de la Înalta Curte, a fost luată după o analiză pe fond a cazului. Concret, se arată în motivare, Georgescu nu mai poate participa la noile alegeri, după ce precedentele au fost anulate de Curtea Constituțională din cauza neregulilor descoperite la candidatura sa. Georgescu a contestat decizia la Curtea Constituțională, care urmează să se pronunțe în cursul zilei de marți.

În paralel, Georgescu caută o cale alternativă, alături de George Simion și Anamaria Gavrilă, liderii partidelor izolaționiste AUR și POT, care ar putea propune un alt candidat comun. Potrivit informațiilor noastre, printre numele luate în calcul este și cel al sociologului Dan Dungaciu.

La fel ca Georgescu, Dungaciu este unul dintre apropiații fostului ministrul al educației din perioada comunistă, Mircea Malița, cel de la care a preluat Fundația Universitară a Mării Negre.

Dan Dungaciu a efectuat cercetare timp de 1 an la Universitatea Soros

Înainte de a se apropia de Malița, Dungaciu a fost unul dintre discipolii lui Ilie Bădescu. În prezent membru al Academiei Române, Bădescu a fost șeful catedrei de Sociologie a Universității din București. În 2014, numele lui Bădescu a apărut pe așa-numita lista lui Dughin, formată descoperită de hackeri ucraineni în computerul asistentului personal al ideologului lui Vladimir Putin. Lista cuprindea personalități din mai multe state europene pe care ideologul rus voia să îi transforme în vectori de influență pentru ideile sale. Totodată, Bădescu a scris prefața unei cărți a lui Dughin, tradusă în limba română.

Dan Dungaciu s-a implicat parțial în politica din Republica Moldova. În perioda 2010 – 2011, a fost consilier pe problemele integrării europene al președintelui interimar, Mihai Ghimpu. Ulterior, a fost unul dintre criticii oligargului Vladimir Plahotniuc. În același timp i-a susținut pe policienii cu discurs reformator, Maia Sandu și Andrei Năstase, într-o perioadă în care politica oficială a României era de susținere a regimului Plahotniuc.

În aprilie 2024, Dungaciu a fost trimis în judecată de DNA. El este acuzat că, în calitate de director al Institutului de Științe Politice al Academiei Române a pus la dispoziție sediul instituției pentru fundația LARICS, înființată de el. Prejudiciul din dosar este estimat la aproximativ 20.000 de euro. După punerea sub învinuire în acest dosar, Dungaciu a pierdut funcția de director al Institutului, pe care o ocupa încă din anul 2009.

În ultimii ani a fost invitat constant în emisiunea lui Marius Tucă, unul dintre vectorii propagandei ruse din România. În general, Dungaciu a criticat Uniunea Europeană și a lăudat ideile lui Donald Trump. De asemenea, el a militat pentru ca România să adopte o politică strategică „echilibrată”, în care să întrețină relații inclusiv cu China.

Ce nu prea se știe despre Dan Dungaciu este faptul că, timp de 1 an, a coordonat un proiect de cercetare la Universitatea Central Europeană din Budapesta, fondată de magnatul George Soros. S-a întâmplat în perioada august 2001 – iulie 2002, iar titlul proiectului a fost „Religion, secularization, and modernity in southeastern Europe”.

Georgescu a promis că interzice „rețeaua Soros”

Faptul că Dan Dungaciu a efectuat cercetare la universitatea fondată de George Soros, ulterior interzisă de Viktor Orban, nu reprezintă o problemă, cu atât mai puțin una de legalitate, într-o țară democratică, cum este România. Pe de altă parte, cel care i-ar putea oferi sprijinul, Călin Georgescu, a promis recent că, dacă va ajunge șef al statului, va interzice așa-numita „rețea Soros”.

„Rețeaua Soros din România va fi interzisă, cu siguranță, pentru că a făcut mult rău țării mele, poporului meu”, spunea recent Călin Georgescu într-un interviu cu Mario Nawfal, un propagandist promovat de Elon Musk.

Călin Georgescu a avut același discurs și la Realitatea Plus, pe 16 februarie.

„În prima zi oficială, toată rețeaua Soros va fi interzisă personal de către mine. Se cunosc, îi știm deja. Lucrurile sunt foarte clare și este important, însă, că acest cancel culture, doamna Alexandrescu, n-a venit pe un teren viran. În momentul în care distrugi educația unui popor, ai țara în mână” a afirmat atunci Georgescu.

În urma acestor declarații, pe internet au început să circule tot felul de liste cu persoane care ar face parte din presupusa grupare. Jurnaliști, politicieni, cântăreți, actori, unii dintre ei fără nicio legătură cu politica, sunt puși laolaltă pe liste de „epurări”.

Ce nu spune Georgescu este că, la fel ca Dungaciu, a fost legat de „rețeaua Soros”. Potrivit Recorder, vreme de 20 ani, acesta a condus ONG-uri axate pe probleme de mediu și de dezvoltare durabilă: Tineretul Ecologist din România (1990-1996) și Centrul Național de Dezvoltare Durabilă (1997-2011). În anii tranziției, aceste organizații s-au hrănit aproape exclusiv din fonduri internaționale: programe PHARE oferite de Uniunea Europeană, finanțări USAID (Agenția pentru Dezvoltare Internațională a SUA) sau sponsorizări din partea unor guverne occidentale. În plus, primul ONG al lui Călin Georgescu a avut și parteneriate cu Fundația Soros.

Kremlinul a folosit narațiunea „rețeaua Soros”

Narațiunea propagandistică privind „rețeaua Soros” sugerează că miliardarul de origine maghiară George Soros (94 ani) și organizațiile sale influențează guverne și societăți prin finanțarea ONG-urilor și a altor grupuri pentru a promova agende progresiste, cum ar fi drepturile omului, migrația și democrația. Aceasta este prezentată adesea ca o conspirație globală care ar submina suveranitatea națională și ordinea socială tradițională.

Federația Rusă a folosit această narațiune pentru a discredita organizațiile internaționale și guvernele occidentale, acuzându-le de ingerințe în politica internă a altor state. Kremlinul a promovat teoria „rețelei Soros” pentru a consolida un discurs antioccidental și a întări controlul asupra populației, prezentându-l pe Soros ca pe un dușman al statului și al valorilor tradiționale.