Jurnaliștii de la Rise Project au publicat, marți, o anchetă amplă despre afacerile cu fonduri europene derulate de președintele USR, Dan Barna, înainte de a intra în viața politică. Concret, liderul USR, în calitate de consultant pe fonduri europene, distribuia fondurile unor firme ale unor prieteni, dar și a surorii sale. 

Pe de altă parte, unul dintre beneficiarii proiectului, Ozsvath Zsolt, a făcut plângere la DNA Alba față de modul în care au fost folosite fondurile europene în proiectul „Incluziune Socială pe Piața Muncii” pentru  deturnare de fonduri europene și abuz în serviciu. O parte din speță este clasată în aprilie 2018. Și asta pentru că „nu au fost stabilite criterii obiective pentru prețurile echipamentelor achiziționate, deci n-au suspiciuni legate de supraevaluări. DNA miroase totuși ceva, când descoperă documente false sau inexacte în atribuirea contractelor din proiectul regional. Două firme recunosc că au participat formal la procesul de selecție, favorizând astfel oferta câștigătorului, dar dosarul e clasat în martie 2019”, scriu jurnaliștii.

Rise Project argumentează cu facturi, contracte, mailuri, cum proiectele sociale derulate prin compania lui Dan Barna erau dirijate și implementate prin firmele unor prieteni. Și sora liderului USR a beneficiat de un astfel de contract.

„Trei proiecte europene generoase arată ca după război. Banii s-au evaporat între amici cu facturi la comandă, în nepotisme, deturnări, plăți fictive, furturi de echipamente și discursuri despre frumusețea spiritului antreprenorial. Din partea beneficiarilor, multă dezamăgire. (…) Proiectele îngropate de Grupul de Consultanță și Dezvoltare – DCG s-au numit “Punți Comunitare” (social), “SES-am Deschide-te” (social)și “Biblioteca Bunelor Practici”(antreprenorial), iar aceasta e povestea lor. În centru se află candidatul Alianței 2020 USR PLUS, consultant pe fonduri europene, apoi fost secretar de stat în guvernul tehnocrat la Ministerul Fondurilor Europene. Barna, 44 de ani acum, a ieșit din firmă de îndată ce a intrat în minister”, se arată în anchetă.

Jurnaliștii explică modul în care afacerile sociale finanțate cu fonduri europene sunt distribuite către firmele partenere.

„Sistemul este următorul: banii vin de la Comisia Europeană la beneficiarul fondurilor, în cazul nostru Consiliul Județean (CJ) Alba, care adăuga și o mică cofinanțare. Apoi fondurile sunt distribuite înspre parteneri, printre care și coordonatorul regional de proiecte, adică firma lui Barna și a partenerului său, Dragoș Jaliu. De aici ajung spre întreprinderile sociale.

Raportările și decontările urmează circuitul invers. Firma are obligația să verifice ce și cum s-a cheltuit, CJ Alba să pună parafa, iar organismul intermediar OIR POSDRU să monitorizeze tot ce s-a mișcat. Verificarea finală o face structura centrală de la minister.

Atenția maximă se concentrează în primul an, cel de implementare, atunci când este subvenționată întreprinderea socială. Angajații vulnerabili mai trebuie păstrați minimum un an, cel de sustenabilitate”, precizează sursa citată.

Jurnaliştii susțin că Dan Barna are ca proiect prezidențial convingerea românilor din diaspora să se întoarcă în țară însă ”şi-a dirijat afacerile în algoritmul de încredere al pesedistului Dragnea: bani publici pentru prietenii de şcoală”.

”La bilanţ, managementul care l-a consacrat pe Barna îi este este profitabil sieşi, în timp ce oameni aflaţi în cumpănă au beneficiat doar pe hârtie. Vorbim despre persoane cu dizabilităţi sau proveniţi din medii defavorizate, greu de integrat pe piaţa muncii şi extrem de neglijate în România. În numele lor, Grupul de Consultanţă pentru Dezvoltare – DCG, compania fondată de Dan Barna, a câştigat milioane sub pretextul facerii de bine”, relatează ancheta jurnalistică.

Conform Rise Project, cele ”trei proiecte europene generoase arată ca după război”.

”Banii s-au evaporat între amici cu facturi la comandă, în nepotisme, deturnări, plăţi fictive, furturi de echipamente şi discursuri despre frumuseţea spiritului antreprenorial. Din partea beneficiarilor, multă dezamăgire. Regulile erau clare. Finanţate de UE în spiritul coeziunii, afacerile sociale se află la intersecţia sectorului de antreprenoriat cu cel non-profit, funcţionând pe principiul reinvestirii profitului şi utilizând excedentele în scopuri sociale. Sistemul este următorul: banii vin de la Comisia Europeană la beneficiarul fondurilor, în cazul nostru Consiliul Judeţean (CJ) Alba, care adăuga şi o mică cofinanţare. Apoi fondurile sunt distribuite înspre parteneri, printre care şi coordonatorul regional de proiecte, adică firma lui Barna şi a partenerului său, Dragoş Jaliu. De aici ajung spre întreprinderile sociale”, scrie Rise Project, care prezintă fiecare caz în parte.

Din 2007 până astăzi, compania fondată de Dan Barna și partenerul său Dragoș Jaliu a fost parteneră sau beneficiară directă în 20 de proiecte pe fonduri europene a căror valoare depășește 166 de milioane de lei.

Ca subcontractor, între 2008 și 2015, firma a furnizat cursuri, consultanță, servicii de publicitate și protocol, în valoare de 3,3 milioane de lei, către mai multe instituții ale statului: Primăria Sibiu condusă de Iohannis, Ministerul de Interne condus de Dan Nica, Ministerul Dezvoltării Regionale condus de Elena Udrea, Autoritatea Națională a Vămilor, Ministerul Agriculturii și mai multe Consilii Județene din țară. Majoritatea contractelor au fost obținute prin cerere de ofertă sau achiziție directă.

În 2016, când a fost numit secretar de stat la Ministerul Fondurilor Europene, Dan Barna s-a retras din companie.

Anul trecut, Grupul de Consultanță pentru Dezvoltare – DCG a câștigat un nou contract în valoare de 11,8 milionae de lei pentru înființare de start-up în Alba, Brașov, Sibiu, Covasna, Harghita și Mureș. Proiectul se află în faza de implementare.

Dan Barna precizează că ancheta nu dezvăluie ilegalități și că unele proiecte nu au avut succes din cauza problemelor de supraviețuire pe piața liberă.

„Nu pot să fiu decât mulțumit că în România există libertatea presei care poate să intre în sfera aceasta de documentare și sunt ferm convins că în zilele următoare vor mai apărea astfel de anchete făcute de jurnaliștii de la Rise și pentru alți candidați la președinție. Pe fond însă lucrurile sunt foarte clare. Ancheta aceasta nu face decât să confirme că nu există fapte de corupție sau ilegalități.

Prin ceea ce am făcut noi nu am făcut decât să fim pionieri și să ajutăm mai multe companii cu foarte mulți beneficiari să supraviețuiască. Ceea ce se precizează în articol că unele dintre acestea o pun pe seama superficialității celor ce au realizat anchetă pentru că, în realitate, marea majoritate a acestor întreprinderi au avut probleme structurale de funcționare. Există în antreprenoriat astfel de proiecte care nu au succes din multe motive. O întreprindere care lucrează cu persoane vulnerabile are dificultăți mult mai mari să supraviețuiască pe piață liberă. Ceea ce se precizează în articol este despre sustenabilitate. Noi am susținut practic cu propriile resurse funcționarea unor astfel de întreprinderi”, a declarat Dan Barna într-o intervenție la digi24.

Foto: INQUAM PHOTOS/George Călin

Share this...

Facebook

Twitter

Linkedin

Whatsapp