Tribunalul începe să judece dosarul în care faptele lui Elan Schwartzenberg s-au prescris

După un an și jumătate de Cameră Preliminară, deși legea prevede cel mult 60 de zile, Tribunalul București a decis să înceapă judecata în dosarul lui Elan Schwartzenberg, acuzat de complicitate la dare de mită. Decizia nu este definitivă, iar faptele în acest caz s-au prescris de trei săptămâni.

Judecătoarea Mihaela Lavinia Cîrciumaru a decis că proocesul poate să înceapă,  decizie luată după ce a anulat o mare parte a probelor în cursul procedurii de Cameră preliminară, procedură care a durat un an și jumătate, deși legea spune că acesta nu poate depăși 60 de zile. Hotărârea nu este definitivă, fugarul Elan Scwartzenberg având posibilitatea de a contesta decizia la Curtea de Apel București. În același timp, acest caz este o pierdere de vreme deoarece, potrivit unor surse judiciare, faptele de care este acuzat afaceristul israelian s-au prescris pe 6 iunie 2019.

”Constată competenţa, legalitatea sesizării instanţei cu rechizitoriul nr. 220/P/2016 emis de DNA, privind pe inculpatul Scwartzenberg Emilian, a administrării mijloacelor de probă, cu excepţia celor excluse prin încheierea pronunţată de judecătorul de cameră preliminară la 23.04.2019 şi a efectuării actelor de urmărire penală. Dispune începerea judecăţii cauzei privind pe inculpatul Scwartzenberg Emilian”, se arată în decizia Tribunalului București.

A anulat toate probele

Pe 23 aprilie 2019, judecătoarea Cîrciumaru, transferată de la Judecătoria Constanța la Tribunalul București, a dispus anularea și îndepărtarea mai multor probe ale DNA din acest dosar. Încă de la început, din oficiu, ea a stabilit neregularitatea actului de sesizare a instanței pe motiv că faptele nu sunt suficient descrise. Apoi a constatat nulitatea absolută a unor încheieri ale instanței supreme prin care s-a dispus supravegherea telefonică cu mandat a lui Scwartzenberg. ”Exclude din materialul probator procesele-verbale datate „aprilie 2014” şi „4 aprilie 2014”, în care au fost redate în formă scrisă convorbirile şi comunicările telefonice interceptate în baza mandatelor nr. 004716/9.08.2011 şi nr. 00808/7.02.2012 privindu-l pe inculpatul Schwartzenberg Emilian. În baza deciziei nr. 22/2018 a CCR dispune îndepărtarea de la dosarul cauzei a acestor mijloace de probă şi a suporţilor care conţin rezultatul măsurilor de supraveghere tehnică mai sus-menţionate, precum şi eliminarea referirilor la aceste mijloace şi a redării conţinutului acestor mijloace de probă din rechizitoriul nr. 220/P/2016. 4. Constată nulitatea absolută a raportului de constatare tehnico-ştiinţifică nr. 36/2014 întocmit de SRI-UM 0232 Bucureşti. În temeiul art. 102 alin. 2-4 c.pr.pen. exclude din materialul probator raportul de constatare tehnico-ştiinţifică nr. 36/2014, iar în baza deciziei nr. 22/2018 a CCR dispune îndepărtarea de la dosarul cauzei a acestui mijloc de probă”, se arată în minuta instanței.

A anulat și mandatul de urmărire

Aceeași judecătoare, în aceeași zi, a decis să revoce mandatul de arestare emis pe numele lui Scwartzenberg. ”Admite cererea de revocare a măsurii arestării preventive formulată de inculpatul Emilian Scwartzenberg prin avocat ales. Revocă măsura arestării preventive dispusă faţă de inculpatul Emilian Scwartzenberg prin încheierea judecătorului de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Bucureşti din data de 9.06.2016 (MAP nr. 246/UP/9.06.2016). Dispune retragerea cererii de dare în urmărire internaţională şi a mandatului european de arestare emise pe numele inculpatului la momentul rămânerii definitive a prezentei hotărâri”, se mai arată în decizia tribunalului.

În 14 iunie 2016, magistraţii de la Curtea de Apel Bucureşti au emis un mandat european de arestare preventivă, în lipsă, pe numele lui Scwartzenberg.

În ianuarie 2018, el a fost trimis în judecată de procurorii DNA pentru complicitate la dare de mită, fiind acuzat că l-ar fi ajutat pe omul de afaceri Avraham Morgenstern să-i dea mită lui Radu Mazăre 175.000 de pentru a câştiga contractul de construire a Campusului social ”Henri Coandă” din Constanţa. Dosarul a fost disjuns din cel în care Radu Mazăre şi fratele său, fostul senator Alexandru Mazăr, sunt judecaţi pentru luare de mită.

Intermediarul șpăgii

În rechizitoriul întocmit, procurorii susțin că Schwartzenberg, în cursul anului 2011, l-a ajutat pe omul de afaceri Morgenstern Avraham, administrator unic al societăţii Shapir Structures S.R.L., să îi dea suma totală de 175.000 de euro lui Mazăre Radu Ştefan, primarul municipiului Constanţa de la acea vreme.

În schimbul banilor, Mazăre ar fi trebuit să facă demersuri astfel încât societatea Shapir Structures S.R.L să câştige, în condiţii avantajoase, o licitaţie având ca obiect contractul de construire a Campusului social ”Henri Coandă” în valoare de 40.964.030 lei fără TVA (circa 10 milioane de euro) din municipiul Constanţa.

Potrivit procurorilor, ajutorul acordat de Elan Schwartzenberg a constat, pe de o parte, în faptul că a intermediat darea sumei de 175.000 de euro prin interpunerea, pe traseul banilor, a societăţii offshore Melici Management Inc (societate al cărei beneficiar real era) şi, pe de altă parte, a facilitat relaţia dintre Mazăre Radu Ştefan şi Morgenstern Avraham, fiind prieten cu cei doi.