Wednesday, April 24, 2024
Jurnalism corect


Pericolul ascensiunii partidelor extremiste în România: AUR și S.O.S iau avânt în sondaje

By Stratulat Anca , in Stirile zilei , at 25 decembrie 2023 Etichete: , , ,

Recentele tendințe politice din România indică o creștere îngrijorătoare a popularității partidelor extremiste, precum AUR și SOS. În timp ce aceste partide au ideologii diverse, de la conservatorism național până la extremism de dreapta, analiștii politici avertizează asupra pericolelor asociate cu ascensiunea lor în politică.

Partidul AUR (Alianța pentru Unirea Românilor) a captat atenția publicului și a obținut un sprijin tot mai ferm în sondaje, devenind un jucător important pe scena politică. Descriindu-se ca un partid „anticomunist” și având o platformă conservatoare, AUR prezintă, în mod ironic, elemente de ultranaționalism și extremism de dreapta.

Cu o platformă care abordează diverse subiecte, AUR se declară în favoarea naționalizării industriei și promovează o agendă populistă. Cu toate acestea, propagandă anti-UE este o componentă semnificativă, susținând teorii precum „birocrații de la Bruxelles vor să ne facă să mâncăm gândaci”. AUR a obținut susținere și prin criticarea fondurilor UE, considerându-le o modalitate de a menține țara „subdezvoltată”.

În România, partidul AUR a fost asociat cu persoane care sprijină în mod deschis Rusia, ceea ce a condus la îngrijorări legate de influența dezinformării rusești. Valeriu Pașa, un cercetător în domeniul politicii și propagandei mediatice, sugerează că alinierea AUR cu elemente pro-ruse, activiști anti-vaccin și promotori religioși este determinată de oportunismul pentru voturi. Acuzațiile conform cărora liderul AUR, George Simion, s-ar fi întâlnit cu agenți FSB ruși, deși neconfirmate, au dus la interdicții de intrare în Moldova și Ucraina. Tacticile partidului ridică semne de întrebare cu privire la legăturile și motivațiile sale în peisajul politic.

Din punct de vedere militar, viziunea AUR pentru locul României în NATO pare clară: să iasă și să devină dependentă strategic de Rusia.

George Simion, dat afară de la uniunea partidelor suveraniste de la Madrid

Pe de altă parte, AUR pare să fi întâmpinat piedici în drumul său către celelalte partide extremiste europene. George Simion, a fost dat afară de la reuniunea partidelor suveraniste care a avut loc la Madrid în luna februarie a acestui an. Un reprezentant al partidului de extremă dreapta din Spania, VOX, a confirmat incidentul pentru G4Media.ro, exprimând uimirea liderilor partidului în legătură cu afirmația lui Simion că ar fi semnat declarația comună a partidelor adunate la Madrid. Această uimire derivă din faptul că Simion nu a fost inclus pe lista invitaților la eveniment și, în plus, a fost evacuat de forțele de ordine din hotelul unde se desfășura conferința. George Simion a negat acest fapt.

Popularitate în creștere

Sondajele arată o creștere a popularității AUR, situându-se în apropierea altor partide mari precum PSD și PNL. Într-un sondaj INSCOP din septembrie 2023, AUR se afla pe locul al treilea în intențiile de vot la alegerile parlamentare de anul viitor, iar diferența dintre PNL (locul al doilea) și AUR era de doar 0,3%.

sursa: Inquam Photos / George Călin

George Simion este o figură constantă pe rețelele de socializare, unde continuă lupta aprigă împotriva sistemului. Videoclipurile și mesajele pline de patos postate de liderul AUR pe platformele sociale stârnesc dezbateri între internauți, obținând un număr impresionant de vizualizări. De la scandalul din curtea sediului Digi24 transmis live pe Facebook, până la protestele mai mult sau mai puțin reușite, liderul politic a atras capital de imagine.

SOS: Ascensiunea Extremismului de Dreapta

Un alt partid care a atras atenția este S.O.S, condus de controversata Diana Șoșoacă. Cu o abordare extremistă și naționalistă, S.O.S a avut o ascensiune spectaculoasă în sondaje, devenind o forță politică pe care nu o putem ignora.

Diana Șoșoacă, lidera partidului S.O.S, a adoptat un discurs ultraradical și a exploatat subiecte sensibile, cum ar fi plățile cash și vaccinurile, pentru a-și consolida sprijinul politic. Paginile de socializare ale partidului sunt pline de imagini cu liderii drapați în tricolor și mesaje anti-europene. De asemenea, ea a făcut numeroase exemple de propagandă antiucraineană. Cea mai recentă propunere a sa implică revendicarea mai multor orașe pierdute de România în favoarea Ucrainei după cel de-al Doilea Război Mondial, pledând pentru anexarea de către România a teritoriilor care au făcut parte din România interbelică.

Inquam Photos / George Călin
Inquam Photos / George Călin

Câteva momente au propulsat-o pe Diana Șoșoacă și mai mult în atenția publicului. Ea a fost principala voce a protestelor anti-restricții, având un discurs antivaccinist, celebrul argument potrivit căruia „vaccinul dă sterilitate pe trei generații” ajungând viral pe internet. Nu la fel de viral ca momentul în care Diana Șoșoacă s-a afișat cu o botniță de câine în plen, în semn de protest.

INQUAM_Photos_George_Calin

Popularitate în sondaje

Diana Șoșoacă are parte de o susținere uluitoare pe rețelele de socializare. Un sondaj INSCOP din noiembrie 2023 arată o creștere semnificativă a popularității Dianei Șoșoacă. În două scenarii de vot pentru alegerile prezidențiale, ea se plasează pe locul al doilea și al treilea, depășindu-l pe liderul AUR și rivalul ei, George Simion.

În timp ce Diana Șoșoacă și George Simion se luptă atât în campanii electorale, cât și în vizualizări pe Facebook, consultantul politic Adi Zăbavă a răspuns solicitării Main News de a oferi mai multe explicații privind ascensiunea partidelor extremiste în România și pericolul real care vine odată cu acest fenomen.

„Cred că în spatele acestei creșteri stă în primul rând o nemulțumire socială acută coroborată cu o lipsă de încredere cvasitotală în oamenii politici „vechi”. În ultimii ani românii au resimțit presiunea pandemiei, apoi a conflictului armat din vecinătate, la pachet cu o înrăutățire a peisajului economic – inflație foarte mare, criza prețurilor din energie etc. Toate acestea îi fac pe bună parte din români să caute variante politice atipice, de protest la actualul status-quo. În plus, cred că această creștere vine și ca urmare a existenței unor personaje politice abile în ceea ce privește comunicarea publică (Simion, Șoșoacă, dar nu numai) într-un mediu politic puțin concurențial. Partidele politice clasice sunt într-o criză evidentă de leadership, liderii „carismatici” lipsind cu desăvârșire.”, a explicat Adi Zăbavă pentru Main News.

Întrebat cum crede că influențează discursul și platforma politică a acestor partide preferințele electoratului, consultantul a precizat că influența publicului are, mai degrabă, alte origini:

„Nu știu dacă aceste partide prin discursul lor, prin ideile lor politice „convertesc” din ce în ce mai mulți alegători spre aceste soluții politice mai de extremă. Cred mai degrabă că pe fondul tensiunii sociale explicate mai sus există nenumărate personaje (politice, din media, lideri de opinie) care n-au nicio problemă în a „întărâta” cetățenii, în a le confirma fricile, temerile și a identifica mereu niște vinovați care trebuie pedepsiți. Discursul acesta al nemulțumirii extreme, dus până la limita urii, a intoleranței, din păcate prinde pe fondul social existent. Dacă pot aceste partide să atragă și mai mulți votanți decât o arată sondajele de acum? În contextul apariției unor situații care să crească și mai mult nemulțumirea socială (probleme economice acute, accidente din vina autorităților ce pot ralia cetățenii împotriva statului etc.), da, cred că poate fi posibil. ”

Ce ar însemna pentru România un partid extremist la conducere?

Așa cum a precizat și Adi Zăbavă, este greu de spus ce riscuri concrete asociate cu ascensiunea la putere a unor partide extremiste precum AUR și S.O.S există.

„N-am avut de la Revoluție și până în prezent astfel de politicieni în funcții. Uitându-ne la ceea ce se întâmplă în alte țări, fie mai mari, fie mai mici, fie din Europa sau din alte regiuni ale lumii, putem afirma că astfel de forțe politice la putere inclină sa tempereze discursul din opoziție, dar tot conduc inventând continuu niște dușmani și creând artificial tensiune în societate. Dacă e să le dăm astăzi crezare, da, pot exista consecințe asupra drumului euro-atlantic. Nu știu dacă am putea vorbi despre ieșirea României din Uniunea Europeană sau lucruri asemănătoare, dar cu siguranță am vorbi despre o schimbare în relaționarea cu UE și NATO.”

Creșterea acestor partide extremiste în România nu este un fenomen izolat. În contextul european actual, naționalismul și extremismul de dreapta câștigă teren în multe țări. Analiza datelor arată că mesajele cu tentă naționalistă și anti-UE au avut succes în atragerea sprijinului public.

„Nu suntem nici pe departe printre primii, am putea spune mai degrabă că suntem printre ultimii afectați de flagelul extremismului politic. Poate și de aici temerea privind consecințele. Tendința e una globală, iar forțele politice clasice, din păcate, au răspuns acestui trend prin propria radicalizare. În încercarea de a nu pierde votanți în detrimentului extremiștilor, partidele și politicienii clasici le-au preluat din teme și din discurs, de fiecare dată cu consecințe negative pentru soocietăți. Acestea au devenit mai fragmentate, mai divizate, mai intolerante.”, a mai declarat Adi Zăbavă.

Prin urmare, ascensiunea partidelor extremiste din România ar sta mai mult la baza unor nemulțumiri sociale. Cetățeni care s-au săturat, pe bună dreptate, de instabilitatea politică, economică și socială, înclină către mesajele transmise de AUR și S.O.S, iar discursurile lor prind tot mai mult către un public cu convingeri conservatoare. Astfel, lipsa de încredere în politicienii clasici propulsează partidele extremiste în topul alegătorilor.

foto: Inquam Photos George Călin / Inquam Photos Octav Ganea

Comentarii


    WP Twitter Auto Publish Powered By : XYZScripts.com
    MainNews

    FREE
    VIEW