Friday, February 3, 2023
Jurnalism corect


O asociație de procurori cere pedepse majorate pentru cei care nu respectă regimul de izolare sau de carantină

By Madalina Balaceanu , in Justitie Stirile zilei , at 18 martie 2020

Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor (AMASP) solicită Parlamentului și Guvernului modificarea conținutului art. 353 C. pen. în contextul situației de criză cauzată de virusul Covid-19, astfel încât, autorităților judiciare să le fie permisă aplicarea în mod eficient a dispozițiilor de drept penal în cazul încălcării măsurilor privitoare la prevenirea sau combaterea bolilor infectocontagioase.

„Propunem modificarea dispozițiilor art 352 C. pen. astfel:

(1) Nerespectarea de către o persoană suspectată de infectarea cu o boală infectocontagioasă a măsurilor de izolare la domiciliu sau carantină instituționalizată precum și a altor măsuri privitoare la prevenirea sau combaterea acestor tipuri de boli, se pedepsește cu închisoarea de la 1 la 5 ani.

            (2) Nerespectarea de către o persoană confirmată medical ca fiind infectată cu o boală infectocontagioasă, a măsurilor de izolare la domiciliu sau carantină instituționalizată precum și a altor măsuri privitoare la prevenirea sau combaterea acestor tipuri de boli se pedepsește cu închisoarea de la 1 la 5 ani.

            (3) Dacă faptele prevăzute la alin. (1) și (2) au condus la infectarea unei alte persoane, fapta se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani.

(4) Dacă faptele prevăzute la alin. (1) și (2) au condus la infectarea mai multor persoane, fapta se pedepsește cu închisoarea de la 3 la 10 ani.

(5) Dacă faptele prevăzute la alin. (1) și (2) au avut ca urmare decesul unei persoane, fapta se pedepsește cu închisoarea de la 5 la 15 ani.

(6) Transmiterea, cu intenție, a unei boli infectocontagioase se pedepsește cu închisoare de la 3 la 10 ani. Dacă în urma infectării se produce vreuna dintre urmările de la art 194 C. pen. sau decesul persoanei se aplică regulile privind concursul de infracțiuni.

            (7) Omisiunea de a divulga cadrelor medicale sau altor autorități competente în prevenirea și combaterea bolilor infectocontagioase a unor informații esențiale cu privire la posibilitatea de a fi intrat în contact cu o persoană suspectă sau confirmată ca fiind infectată cu o boală infectocontagioasă, respectiv informații privitoare la eventuale deplasări în zone aflate sub risc de astfel de epidemii, se sancționează cu închisoarea de la 1 la 5 ani.

            (8) Dacă faptele săvârșite în condițiile prevăzute de alin (3) și (4) au condus la infectarea personalului medical sau autorităților angajate în prevenirea și combaterea bolilor infectocontagioase, ori au determinat reducerea în mod substanțial a capacității de funcționare a unui spital sau a oricărei alte instituții publice, limitele de pedeapsă se majorează cu jumătate

(9) Faptele săvârșite în condițiile prevăzute de alin (7) dacă au condus la infectarea personalului medical sau autorităților angajate în prevenirea și combaterea bolilor infectocontagioase, ori au determinat reducerea în mod substanțial a capacității de funcționare a unui spital sau a oricărei alte instituții publice, se sancționează cu închisoarea de la 3 la 10 ani

            (10) Dacă faptele prevăzute la alin. (1) și (2) au fost săvârșite prin folosirea unui mijloc de transport în comun terestru, aerian sau naval limitele de pedeapsă se majorează cu o treime

            (11) Dacă faptele prevăzute la alin. (3) și (4) au fost săvârșite din culpă, limitele de pedeapsă se reduc cu jumătate.

(12) Tentativa la infracțiunea prevăzută în alin. (6) se pedepsește.

(13) Prin persoană suspectată de infectarea cu o boală infectocontagioasă se înțelege persoana față de care se derulează investigații medicale pentru confirmarea infectării cu o boală infectocontagioasă, persoana care a fost depistată în cursul unei anchete epidemiologice și despre care se știe că a avut contact apropiat cu o persoană confirmată medical ca fiind infectată cu o boală infectocontagioasă sau persoana care a intrat pe teritoriul României dintr-o zonă declarată zonă cu risc epidemiologic și despre care se presupune că a avut contact cu persoane confirmate medical ca fiind infectate cu o boală infectocontagioasă, precum și membrii de familie ai acestor categorii de persoane”, se arată în comunicatul AMASP.

Infracțiunea prevăzută la art 352 este una de rezultat, altfel spus sancționează doar acele situații unde se poate stabili, în mod cert și direct, că nerespectarea măsurilor impuse a condus la infectarea unei alte persoane. În circumstanțele avute în vedere la redactarea acestui text s-a considerat că răspunderea penală poate fi atrasă doar pentru acțiunile care au un rezultat concret de multiplicare a numărului de persoane infectate.

Până în prezent au fost întocmite circa 40 de dosare penale pe teritoriul României pentru săvârșirea infracțiunii de zădărnicirea combaterii bolilor, faptă prevăzută și pedepsită de arti. 352 alin. (1) Cod penal, existând suspiciuni cu privire la săvârșirea unor fapte de natură penală ce au condus la infectarea unor persoane sănătoase, intrarea în carantină a unor instituții medicale sau alte pericole față de sănătatea publică.

În prezent, conform legii, această infracțiune se pedepsește cu închisoare de la șase luni la doi ani sau amendă, respectiv cu o lună și șase luni dacă acesta este săvârșită din culpă.

„Din analiza dispozițiilor codului penal se poate observa că infracțiunea prevăzută la art 352 este una de rezultat, altfel spus sancționează doar acele situații unde se poate stabili, în mod cert și direct, că nerespectarea măsurilor impuse a condus la infectarea unei alte persoane. În circumstanțele avute în vedere la redactarea acestui text s-a considerat că răspunderea penală poate fi atrasă doar pentru acțiunile care au un rezultat concret de multiplicare a numărului de persoane infectate.

Considerăm că în situația actuală, prin raportare la incidentele sesizate de autorități și gravității situației globale este necesară intervenția legislativă, prin adoptarea unei legi penale temporare în condițiile art 7 C. pen. sau prin modificarea cu titlul permanent atât a conținutului constitutiv al infracțiunii prevăzute de art 352 C. pen cât și limitelor de pedeapsă și formelor agravante.

Necesitatea acestei modificări în contextul pandemiei SARS-CoV-2 (COVID-19) este justificată, pe de o parte, de faptul că în actuala reglementare rămân în afara sferei răspunderii penale orice fapte cu privire la care, deși zădărnicesc eforturile statului de combatere a pandemiei, nu se poate stabili dincolo de orice dubiu rezonabil că au condus în mod direct la infectarea unei alte persoane determinate, spre exemplu angrenarea cadrelor medicale în ample investigații epidemiologice, creșterea riscului de infectare a unor grupuri sociale, risipirea resurselor medicale care duce la diminuarea timpului și capacității de răspuns în cazuri grave, crearea unei stări de panică și frică la nivelul comunității, crearea unei stări de pericol concrete pentru sănătatea publică.

Pe de altă parte sancțiunea stabilită în prezent nu ține cont de multitudinea de efecte pe care un astfel de comportament social le poate produce și nici de gravitatea acestora. Spectrul efectelor care se produc poate fi unul redus, spre exemplu infectarea unei singure persoane, dar în același timp poate fi unul foarte larg, spre exemplu infectarea cadrelor medicale dintr-un spital, cu consecința declarării stării de carantină în respectiva unitate, infectarea pacienților internați, cu consecința decesului acestora, pe fondul complicațiilor altor boli asociate”, se arată în comunicatul AMASP.

 

Comentarii


    Lasă un răspuns


    Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

    WP Twitter Auto Publish Powered By : XYZScripts.com
    MainNews

    FREE
    VIEW