Tuesday, June 25, 2024
Jurnalism corect


Nou proiect de lege: Dacă persoana condamnată la închisoare cu executare nu se prezintă în 7 zile să execute sentinţa, la pedeapsa existentă se adaugă şi cea pentru evadare

By news.ro , in Justitie Stirile zilei , at 1 august 2023 Etichete: , , , , ,

Ministrul Justiţiei Alina Gorghiu a anunţat că a transmis spre avizare la Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) un proiect de lege care „descurajează sustragerea de la executarea unei pedepse definitive privative de libertate”. Astfel iniţiativa legislativă prevede ca în cazul unei persoane condamnare la închisoare cu executare să îi fie adaugată la pedeapsa dispusă şi una pentru evadare, în cazul în care nu se prezintă în termen de 7 zile pentru a îşi executa sentinţa.

Statul român nu a fost niciodată pasiv legat de acest subiect al extrădării fugarilor şi nu doar că nu a fost pasiv, ne-am preocupat permanent de soluţiile legislative. Acum de exemplu, am înaintat CSM din nou un proiect şi sper să obţinem un aviz favorbabil pe această iniţiativă. Este vorba despre un proiect de lege care descurajează sustragerea de la executarea unei pedepse definitive privative de libertate. În limba română ce înseamnă acest lucru? Înseamnă că cel care a fost condamnat la închisoare cu executare, dacă nu se prezintă în termen de 7 zile pentru îşi executa pedeapsa, se adaugă la pedeapsa pe care o are şi pedeapsa pentru evadare”, a afirmat Alina Gorghiu, într-o conferinţă de presă susţinută marţi, la sediul PNL Călăraşi.

inistrul Justiţiei a mai precizat că este un proiect pe care l-a înaintat pentru a avea un punct de vedere de la Consiliul Superior am Magistraturii şi, „în funcţie de ceea ce spun colegii din CSM, vom decide introducerea acestuia în procedură”.

Senatoarea PNL a adăugat că „deşi sunt foarte puţine persoane condamnate în România care aleg jurisdicţii străine, şi sigur aleg şi prevederile legislaţiei altor state pentru a nu executa pedeapsa în sistemul penitenciar românesc, unele cazuri sunt de notorietate şi atunci senzaţia este că sunt foarte mulţi cei care pleacă în străinătate şi îşi execută pedeapsa acolo”.

„Condiţiile de detenţie din România au fost argumentul principal până acum folosit de aceşti fugari pentru a executa pedeapsa în alt stat. Nu suntem singurul stat în această situaţie. Mai sunt şi alte state din Uniunea Europeană cu situaţii similare. De aceea vă rog să îmi permiteţi să vă dau câteva detalii despre maniera în care încercăm să consolidăm cooperarea judiciară cu aceste state. În primul rând, trebuie să ştim cu toţii că atribuţiile privind emiterea şi executarea mandatului european de arestare aparţine exclusiv instanţelor de judecată. Ministerul Justiţiei şi rolul lui este limitat doar la facilitarea comunicării, asistării şi sprijinirii autorităţilor judiciare române şi străine la emiterea acestui mandat european de arestare”, a completat Gorghiu.

Ea a adăugat că, în perioada 14-20 iulie 2023, poliţiştii români au pus în aplicare 13 mandate europene de arestare, iar 231 de persoane căutate de autorităţile române au fost identificate de partenerii străini pe teritoriul lor, în decursul acestei săptămâni.

„Vă dau câteva date statistice ca să puteţi să înţelegi dimensiunea acestui fenomen. În acest moment în care eu ţin conferinţa de presă la Călăraşi, România nu mai înregistrează niciun refuz cu privire la extrădarea fugarilor din state ca Germania, Marea Britanie, Suedia. Toate cele pe care le-am menţionat, cu care anterior au fost anumite probleme, ne asigură extrădarea cetăţenilor de pe teritoriul lor. Cu privire la fugarii din Italia, despre care s-a făcut destul de mult vorbire în spaţiul public, pot să vă spun că România şi-a îndeplinit obligaţiile care decurg din relaţia bilaterală de cooperare judiciară şi a respectat principiul reciprocităţii şi vreau să vă dau câteva cifre şi aici, ca să cunoaşteţi îndeaproape situaţia. Un număr de 72 de persoane au fost predate în 2020, 80 de persoane predate în 2021, 86 de persoane predate în 2022, durata medie a procedurii judiciare fiind de 25 de zile”, a mai spus Alina Gorghiu.

Aceasta a mai precizat că a transmis o scrisoare omologului italian, pe 11 iulie, în care i-a propus să existe un dialog tehnic şi politic bilateral pe tema extrădării fugarilor, în aşa fel încât cooperarea judiciară să fie la nivelul dorit.

Ministrul Justiției: Legea italiană s-a schimbat

„În contextul acestor demersuri diplomatice pe care le-am făcut privind extrădarea fugarilor, la mai puţin de o lună de când am preluat mandatul de ministru al Justiţiei, mai exact în data de 11 iulie, am transmis o solicitare omologului italian, ministrul de Justiţie din Italia, o scrisoare în care i-am propus să avem un dialog tehnic şi politic pe această temă, astfel încât cooperarea judiciară să fie la nivelul la care ne dorim să fie. De altfel, la ultimul Consiliu JAI informal, domnul secretar de stat a discutat cu partea italiană despre acest lucru şi am primit asigurări că dialogul va avea loc curând şi în parametrii pe care ni-i dorim. În scrisoare am propus crearea unui grup de lucru bilateral care să fie dedicat dezvoltării şi îmbunătăţirii cooperării judiciare în materie penală, sigur urmând să fie constituit acest grup şi din experţi, şi din reprezentanţii autorităţilor centrale”, a declarat Gorghiu.

„Vreau să ştiţi că în 2021 legea italiană s-a schimbat”, a continuat ministrul Justiţiei.

„A fost un proces relativ lung pe care Italia l-a parcurs pentru modificarea legislaţiei pentru ca să ajungă la această decizie cu privire la mandatul european de arestare şi procedurile de predare între statele membre. Sunt aşa cum ştiţi nume sonore care au plecat din ţară. Nu vreau să discut despre nume punctual, pentru că vă asigur că Ministerul Justiţiei şi România acţionează la fel, indiferent de numele persoanei respective, şi acţionăm pe toate planurile astfel încât să le aducem înapoi”, a conchis Gorghiu.

Sursă foto: Inquam Photos / Octav Ganea

 

Comentarii


    MainNews

    FREE
    VIEW