Semne de întrebare în privința includerii României în programul Visa Waiver. Radiografia unei mari restanțe a politicii românești

După ani în care România a depus eforturi pentru a fi admisă în programul Visa Waiver, momentul mult așteptat pare mai incert ca niciodată.

Programul Visa Waiver (VWP) reunește țările ai căror cetățeni pot intra în Statele Unite ale Americii pentru afaceri sau turism fără viză pentru o perioadă până la 90 de zile. A fost creat în 1986 și este administrat de către Departamentul pentru Securitate Internă (DHS), în consultare cu Departamentul de Stat (DOS). În prezent, cetățenii a 42 de state, printre care se află toate țările membre ale UE, cu excepția României, a Bulgariei și a Ciprului, pot călători în SUA fără a avea nevoie de o viză.

Ce criterii trebuie să îndeplinească statele pentru a fi admise în programul Visa Waiver

Legislația americană impune o serie de criterii care trebuie îndeplinite de către statele care doresc să fie admise în cadrul programului:

1. rata anuală de refuz la acordarea vizelor de vizitator temporar să fie mai mică de 3%;
2. să accepte repatrierea cetățenilor și foștilor cetățeni care sunt expulzați din SUA în maxim trei săptămâni de la emiterea ordinului final de expulzare;
3. să încheie un acord cu SUA pentru a raporta pașapoartele pierdute și furate prin intermediul INTERPOL sau a altor mijloace decise de către secretarul pentru securitate internă;
4. să încheie un acord cu SUA pentru a împărtăși informații despre terorism și infracțiuni grave;
5. să emită pașapoarte electronice, care pot fi citite de mașină, cu identificatori biometrici;
6. să fie supus unei evaluări conduse de către DHS a efectelor desemnării în cadrul VWP a țării asupra intereselor de securitate, de aplicare a legii și de imigrare ale Statelor Unite;
7. să fie supus, împreună cu evaluarea condusă de DHS, unei evaluări independente de informații, produsă de Biroul de Informații și Analize al DHS (în numele Directorului de Informații Naționale).

Dintre toate aceste criterii, România îl mai avea de îndeplinit doar pe primul pentru a permite autorităților americane să ia o decizie privind admiterea sa în programul eliminării vizelor pentru vizitele de scurtă durată.

Este important de precizat faptul că autoritățile americane nu informează public cu privire la modalitatea în care este calculată rata de refuz într-un an fiscal american (care începe pe 1 octombrie și se termină pe 30 septembrie în anul următor) pentru o țară. Astfel, nu putem cunoaște dacă solicitările unei persoane care aplică într-un singur an fiscal american de două ori pentru o viză de turist, iar acestea îi sunt respinse de ambele dăți, sunt considerate o singură respingere sau două atunci când se calculează rata de refuz anuală la nivel de țară.

Eforturile depuse de România în 2024 pentru scăderea ratei de refuz

În ultimii ani, rata de refuz pentru acordarea vizelor de turist pentru țara noastră a început să scadă. Astfel, autoritățile americane au raportat că în 2021 au fost respinse 17,03% dintre solicitări, în 2022 12,61%, rata scăzând până la 8,79% în 2023, aceasta situându-se în continuare peste pragul stabilit de legislația americană.

În aceste condiții, guvernul de la București a implementat o amplă campanie de reducere în 2024 a ratei de refuz sub pragul de 3%, denumită „Calificăm România”. Inclusiv prin intermediul unor videoclipuri publicitare difuzate de către televiziuni, cetățenii români care dețineau deja vize pentru SUA au fost încurajați să și le reînnoiască, dat fiind că pentru acest proces nu mai era necesară susținerea unui interviu în fața funcționarilor consulari americani, iar emiterea unei noi vize urma să fie luată în calcul pentru rata de refuz.

Controversa achitării de la buget a taxelor de viză pentru angajații statului

Totuși, campania nu a fost scutită de controverse, jurnaliștii de la Radio Europa Liberă România raportând că autoritățile au cheltuit peste 3 milioane de euro de la buget pentru a achita plata taxei de viză pentru aproximativ 18.000 de angajați din Ministerul de Interne. Într-un răspuns al oficialilor MAI pentru sursa citată, instituția a achitat taxa de viză pentru angajații săi, chiar dacă aceștia nu aveau nevoie de ea pentru a îndeplini o misiune oficială.

„În vederea consolidării Parteneriatului strategic dintre România și Statele Unite ale Americii, angajații din administrația publică centrală, cu prioritate cei din domeniile apărării, ordinii publice, siguranței naționale, justiției și afacerilor externe, beneficiază de suportarea cheltuielilor pentru taxa de viză de către angajator sau, după caz, de decontarea acesteia, în condițiile legii, pentru orice tip de viză SUA, pe orice tip de pașaport, pe bază de documente justificative, fără a fi necesară o invitație sau fără efectuarea unei misiuni”, au transmis reprezentanții instituției.

Anunțul triumfal al autorităților române și reacția americană

Pe 1 octombrie 2024, în timp ce România se afla în perioada electorală, dată fiind apropierea alegerilor prezidențiale și a celor parlamentare, ambasadorul țării noastre în SUA, Andrei Muraru, a anunțat îndeplinirea ultimului criteriu tehnic, cel al ratei de refuz. Totuși, la acel moment, autoritățile americane nu au comunicat nimic despre nivelul acesteia pentru România în anul 2024.

„Ieri, s-a încheiat anul fiscal în Statele Unite, iar ultima condiție pe care România o mai avea de îndeplinit a fost satisfăcută. Sigur, așteptăm o confirmare de la partenerii americani în perioada următoare, dar evaluarea noastră, bazându-ne pe numărul de aplicații pentru vize din acest an, precum și pe trendul puternic descrescător din ultimii ani, este că România a coborât sub procentul de 3% al ratei de respingere”, a declarat reprezentantul diplomatic al țării noastre la Washington.

Totuși, entuziasmul manifestat de către autoritățile române în lipsa datelor oficiale oferite de către SUA a făcut necesară o serie de precizări din partea ambasadoarei americane la București. Aceasta a subliniat că mai trebuie parcurși o serie de pași importanți în lunile următoare pentru a se stabili dacă țara noastră este eligibilă pentru a fi admisă în Programul Visa Waiver.

„Suntem recunoscători pentru parteneriatul strâns cu Guvernul român în eforturile noastre comune de a aduce România în Programul Visa Waiver, care ar ajuta la facilitarea călătoriilor turistice și de afaceri ale românilor în SUA fără a fi nevoie să solicite o viză. Programul este administrat de Departamentul de Securitate Internă al SUA și are la bază eforturile de cooperare cu guvernele partenere pentru a asigura îndeplinirea cerințelor de securitate a frontierei SUA. Mai trebuie parcurși o serie de pași importanți în următoarele luni pentru a stabili dacă România este, de fapt, eligibilă pentru a participa la Programul Visa Waiver”, a declarat Kathleen Kavalec.

Confirmarea americană și desemnarea oficială a României pentru programul Visa Waiver

Abia pe 27 noiembrie 2024, reprezentanții Departamentului de Stat au anunțat că rata de refuz pentru România pentru anul 2024 este de 2,61%, țara noastră îndeplinind în acest fel și ultimul criteriu tehnic.

Pe 10 ianuarie 2025, cu doar 10 zile înainte de terminarea mandatului președintelui american Joe Biden și de revenirea la Casa Albă a lui Donald Trump, a avut loc la Washington ceremonia în cadrul căreia Secretarul pentru Securitate Internă, Alejandro Mayorkas, a anunțat oficial, alături de Secretarul de Stat, Antony  Blinken, includerea României în programul scutirii de vize. Cetățenii români urmau să poată călători liber în SUA începând cu 31 martie, data la care țara noastră devenea cel de-al 43-lea stat din Programul Visa Waiver.

Anunțul surpriză al administrației Trump

La mai puțin de două săptămâni de la data mult așteptată de către România, a apărut informația conform căreia noua administrație americană, care pune accent puternic pe combaterea imigrației și întărirea granițelor, reevaluează decizia admiterii țării noastre în acest program. În urma reevaluării, este posibil fie ca intrarea României în program să se desfășoare conform planului inițial, fie ca decizia să fie amânată, sau chiar anulată, dacă oficialii SUA consideră că includerea țării noastre ridică probleme de securitate națională sau riscuri de imigrație ilegală. O amânare sau o anulare ar fi fără precedent în istoria acestui program.

Până în acest moment nu au fost oferite informații oficiale referitoare la acest subiect de către reprezentanții Departamentului pentru Securitate Internă sau de către cei ai ambasadei SUA.

În ceea ce privește partea română, principalii oficiali ai statului au reacționat cu privire la această evoluție îngrijorătoare. Președintele interimar Ilie Bolojan a anunțat că, dată fiind apropierea datei inițiale pentru eliminarea vizelor, va exista o comunicare oficială a tuturor celor implicați cu privire la data accederii României în program. Premierul Marcel Ciolacu a susținut că țara noastră a îndeplinit toate criteriile tehnice și politice și că demersurile guvernului său pentru accederea în program au înregistrat un succes ireversibil pentru cetățenii români. De asemenea, ministrul de interne, Cătălin Predoiu, a subliniat că este vorba de o evaluare a tuturor programelor contingente subiectului migrațiune, dată fiind preocuparea noii administrații americane față de acesta.

„Din ceea ce am înțeles noi, este vorba în Statele Unite de o evaluare a tuturor programelor care sunt contingente subiectului migrație. Și nu este o chestiune legată de România sau de Visa Waiver, ci de faptul că problematica migrației este sub o evaluare din partea noii administrații”, a declarat ministrul.

Nu în ultimul rând, ministerul de externe a emis un comunicat de presă în care informează că ambasada din SUA se află într-un dialog activ cu autoritățile americane și că nu există în acest moment nicio comunicare oficială privind modificarea datei avute în vedere pentru actualizarea sistemului de autorizare a călătoriilor – ESTA. O autorizație electronică de călătorie va fi necesară tuturor cetățenilor români care vor să călătorească în SUA după eliminarea necesității vizelor.

Având în vedere apropierea datei de 31 martie, ne putem aștepta ca partea americană să revină cu clarificări referitoare la acest subiect deosebit de important în România.