Benjamin Netanyahu vizitează Ungaria în ciuda mandatului de arestare internațional

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a început o vizită de patru zile în Ungaria, în ciuda mandatului de arestare internațional emis de către Curtea Penală Internațională. Prin vocea șefului de cabinet Gergely Gulyás, guvernul a anunțat retragerea țării din tribunalul cu sediul la Haga.

Prima vizită a lui Benjamin Netanyahu într-un stat european de la emiterea mandatului de arestare

Liderul guvernului israelian a sosit în Ungaria în cadrul primei sale vizite într-un stat care este membru al Curții Penale Internaționale (CPI) de la emiterea mandatului de arestare pe numele său, în noiembrie 2024. Premierul maghiar Viktor Orbán a criticat decizia instanței și l-a invitat încă de atunci pe omologul său, anunțând că țara sa nu o va pune în aplicare.

Călătoria lui Benjamin Netanyahu are loc în timp ce armata israeliană continuă ofensiva în Fâșia Gaza, după ce a reluat operațiunile militare, punând capăt armistițiului intrat în vigoare în ianuarie.

Este a doua vizită externă a premierului israelian de la emiterea mandatului de arestare internațional pe numele său. Anterior, el a mai călătorit în SUA, un stat care, precum Israelul, nu este membru al CPI și nu are obligația de a pune în aplicare deciziile instanței. Sosirea în Ungaria reprezintă o premieră, dat fiind că țara europeană are teoretic obligația de a-l aresta și de a-l extrăda curții internaționale.

Pentru Benjamin Netanyahu, vizita la Budapesta reprezintă o oportunitate de a arăta că nu este afectat de decizia CPI și că poate călători în continuare. În schimb, pentru Viktor Orbán, momentul reprezintă o oportunitate de a atrage atenția administrației americane prin sfidarea tribunalului, în contextul izolării țării sale în interiorul Uniunii Europene.

În noiembrie 2024, judecătorii Curții Penale Internaționale au decis emiterea de mandate de arestare internaționale pentru liderul executivului israelian, pentru fostul ministru al apărării Yoav Gallant, dar și pentru unul dintre conducătorii Hamas, Mohammed Diab Ibrahim Al-Masri, cunoscut drept Deif. Instanța a motivat că există motive rezonabile pentru a considera că cel dintâi are răspundere penală pentru crime de război și crime împotriva umanității.

Emiterea mandatelor de arestare a divizat țările europene. State precum Spania, Țările de Jos și Finlanda au anunțat că le vor pune în practică. În schimb, Germania și Ungaria au fost mai reticente, viitorul cancelar de la Berlin anunțând că va găsi o modalitate prin care premierul israelian să poată veni în vizită fără să fie arestat. În schimb, Ungaria a condamnat vehement decizia tribunalului și a anunțat că nu o va implementa, dar și că-l va invita pe Benjamin Netanyahu.

Întâlnirea dintre liderii guvernelor celor două țări a fost criticată de către mișcările pentru drepturile omului Amnesty International și Human Rights Watch.

Ungaria se va retrage din CPI

Gergely Gulyás, șeful de cabinet al premierului maghiar, a motivat nerespectarea obligațiilor internaționale de către Ungaria prin faptul că deși Statutul de la Roma, documentul fondator al instanței internaționale, a fost ratificat, prevederile sale nu au fost transpuse în legislația maghiară. Tratatul internațional a fost aprobat de către statul european în 2001, în timpul primului mandat de lider al guvernului al lui Viktor Orbán.

În timpul vizitei lui Benjamin Netanyahu, Gergely Gulyás a declarat că Ungaria se va retrage din cadrul CPI, devenind astfel primul stat european care ia o astfel de măsură. Procedura de retragere presupune transmiterea unei notificări scrise Secretarului General al ONU. Ungaria va înceta să mai fie parte a Statutului de la Roma la un an de la îndeplinirea acestui pas. În ciuda retragerii, țara trebuie să-și îndeplinească în continuare obligațiile pe care le-a avut față de CPI cât timp a fost membru al instanței.

Sursa foto: The Times of Israel