Tuesday, July 14, 2020
Jurnalism corect


Marian Drilea-Marga, candidat la şefia PÎCCJ: Lupta anticorupţie trebuie dinamizată/ Nimeni n-a avut curaj să facă o restructurare a parchetelor

By Raluca Ionescu-Heroiu , in Justitie Stirile zilei , at 15 ianuarie 2020 Etichete: , ,

Pompiliu-Marian Drilea-Marga, candidat pentru funcția de procuror-șef al Parcehtului Înaltei Curți de Casație și Justiție (PÎCCJ), a fost intervievat, miercuri, de comisia Ministerului Justiției. Procurorul a atins mai multe puncte vulnerabile ale sistemului, afirmând că își dorește dinamizarea procesul de luptă împotriva corupție, acest lucru putând fi realizat doar prin „recâștigarea încrederii”.

„Prin recâștigarea încrederii. Dacă sistemele care monitorizează modul în care se derulează justiția, dacă organismele independente din afara țării constată că lupta anticorupție este o problemă și că nu se mai desfășoară la aceași intensitate. Pentru că, foarte mulți procurori din această structură s-au transferat, foarte mulți au devenit rezervați datorită experiențelor colegilor lor și foarte multe dosare au fost preluate de altă structură. Prin urmare, prin competențele rămase și a modului în care s-a dus această campanie extrem de agresivă împotriva lor, lupta împotriva corupției înregistrează un moment de reflecție. De aceea trebui dinamizat din nou acest proces prin recâștigarea încrederii și prin aplicarea acelorași principii”, a spus Pompiliu.

Pompiliu a mai adăugat că lupta anticorupție trebuie este un obiectiv important al sistemului judiciar.

„Pe componenta în ceea ce privește lupta anticorupție avem strategia națională anticorupție pe perioada 2016-2020 în care toate bunele practici dezvoltate trebuie să rămână un obiectiv important de prevenire și combatere. Lupta anticorupție trebuie să fie o piatră de temelie”, a adăugat procurorul.

„Ar trebui reînoirea procurorilor DNA și DIICOT”

În discursul său susținut în fața comisiei Ministerului Justiției, Pompiliu a vorbit și despre modificările din ultimii ani asupra legilor justiției. Întrebat despre condițiile de vechime stabilite de recentele modificări cu privire la funcțiile de procurori din cadrul DNA și DIICOT, candidatul a spus:

„Motivele care au stat la baza acestor modificări, respectiv la creșterea numărului  de ani de vechime pentru ocuparea acestor funcții, au vizat lipsa de experiență a acestor procurori. Cred că este doar unul din elemenetele care ar trebui să cuprindă evaluarea procurorilor. Raportat la criteriul vârstei, cea de 40-50 de ani și cu o vechime foarte mare, peste 20 de ani, reprezintă 50% din numărul total al procurorilor. Ei se vor îndrepta către altă direcție. Sesizăm ieșirea din magistratură prin pensionare. Unii datorită temerii că modificările legislative vor afecta veniturile pe care le vor primi, alții din motive persoanel. Asta înseamnă că e nevoie de o reînnoire a acestor procurori DNA și DIICOT. În condițiile în care vechimea a crescut, va fi greu să poți aduce procurori, prin urmare prin termen lung această măsură nu mi se pare oportună și ar trebui legislativ cât se poate de repede”, a afirmat procurorul.

Restructurări de parchet. Pompiliu: Nimeni nu a avut curajul să o facă

În ceea ce privește necesitatea restructurării unor unități de parchet, candidatul la șefia PÎCCJ a spus că o astfel de discuție a fost pusă de multă vreme,  „dar nimeni nu a avut curajul să o facă”

„Dacă facem o analiză obiectivă trebuie să decidem dacă se face această restructurare.(…)”, a declarat Pompiliu.

„Mediatizarea evenimentelor duce la un blocaj”

Procurorul Pompiliu consideră că Ministerul Public ar trebui să implementeze  niște programe și acțiuni alternative urmării penale care să vizeze segmentul de populație tânără, astfel încât cetățenii să cunoască consecințele unor fapte ilicite.

„Dacă activitatea noastră vine în preîntâmpinarea unor acțiuni ulterioare, vor fi mai temperați și vor cunoaște consecințele ale consumului de droguri, de substanțe stupefiante. Prin urmare, acțiuni pe baza unor studii efectuate de direcția de specialitate, toate aceste lcururi să fie cunoscute prin mass-media. Consecințele. Inclusiv în rândul celor care desfășoară acțiuni economice, în privința infracțiunilor de natură fiscală. Necunoscând dispozițiile legale, au sentimentul că a comite o greșeală se află pe sfera contravenției și se trezesc în cadrul unei investigații penale. Intervenții, conferințe, prelegeri, dacă le-ar fi puse la dispoziție într-un cadru organizat nu vor mai putea invoca faptul că nu cunoșteau. Cred că activitatea de prevenire va fi pe termen mediu și lung extrem de benefică și va scădea activitatea efectivă de reacție. Eu văd asta pe toate planurile, chiar și în cadrul sistemului. (…)”, a spus candidatul, în fața comisiei.

Candidatul a mai subliniat faptul că în majoritatea cazurilor infracțiunile care vizează traficul de persoane nu prezintă un interes foarte mare, însă dacă dosarele  sunt mediatizate, instituțiile abilitate dispun controale simultane, fapt ce duce la blocarea altor cauze.

„Când s-au întâmplat evenimente importante, extrem de mediatizate, au sensibilizat opinia publică dar și cei care aplică și fac parte din justiție, reacțiile au fost declanșarea unor controale demarate simultan de toate instituțiile care puteau să le facă. Aceste controale au fost eficiente, dar au și temporizat modul de derulare a anchetelor. Pe perioada controalelor, 2-3 săptămâni, lucrurile au fost blocate. Ca să se constate ce trebuia constatat înainte. Dacă această activitate de prevenire este făcută în mod serios și constant, atunci putem cunoaște și care sunt tendințele infracționale. Specializare trebuie să vizeze realități efective. Trebuie făcute înainte. Reacțiile emoționale sunt foarte mari și modul de gestiune este foarte greoi. Apar speculații și tot felul de dezbateri care îngreunează un act de justiție”, a mai spus procurorul.

„E nevoie de responsabilizarea crescută a procurorilor cu funcții de conducere/ Procurorii nu-și asumă

Procurorul candidat la șefia PÎCCJ a afirmat în timpul interviului că procurorii cu funcții de conducere în parchete ar trebui să fie mult mai responsabilizați, dând ca soluție eliminarea formalismelor. Întrebat la ce fel de formalisme se referă, procurorul a spus:

„Aceste formalisme se referă la atribuțiile funcționale pe care le au procurorii din conducere, în sensul că ei verifică o multitudine de acte întocmite de procurorii din subordine. (rechizitoriile, soluțiile de renunțare).Toate aceste lucruri, dacă au un deznodământ prost, dacă în instanță se dispune o achitare, atunci când se face analiza se face strict doar pe procurorul care a întocmit e actul de sesizare. Deși, dacă e vorba de elemente clare care au trecut de procurorul superior, și el al trebui să fie supus unei analize din perspectiva neîndeplinirii corespunzătoare a atribuțiilor sale. Știm că există multe situații în care s-au dispus achitarea, iar procurorii care aveau aceste atribuții de control nu și-au asumat niciodată modalitatea în care au efectuat actul de control. Cum pot ei responsabiliza asta? Prin controale operative care vor avea rol preventiv și prin solicitarea de ase implica în permanent în managerierea corespunzătoare”, a mai spus Pompiliu.

„Există disfuncționalități în Ministerul Public/ Sunt 1290 de inculpați achitați, din care doar 158  pe temeiul  dezincriminării”

Procurorul consideră faptul că la nivelul Ministerului Public există disfuncționalități în ceea ce privește operativitatea și dă exemplu cifre.

„În ceea ce privește operativitatea înregistrată la nivelul Ministerului Public, se constată unanim că există disfuncționalități pentru că există un număr mare de dosare vechi. Procentul lor a fost într-o continuă creștere. Mai există și alte criterii care analizează eficiența MP și ele se raportează cauzele în care s-au dispus la achitări definitive. Pare un număr mic, un procent de 2%, dar raportat la cifre constatăm că defapt ne raportăm la persoane care s-au aflat în această situație. Ne referim la 1290 de inculpați achitați, 63 de inculpați au fost achitați definitiv și arestați preventiv. Cred că trebuie acordată o mare atenție acestor drepturi și libertăți fundamentale. (…)Din păcate numărul cauzelor în care s-au dispus achitări pe temeiul dezincriminării este redus, de 158 de cauze. Asta înseamnă că trebuie efectuată o analiză completă și concretă pentru a remedia deficiențele constatate.

În ceea ce privește cauzele cu o vechime foarte mare pe criteriul acesta de operativitate constatăm că 50% din cauzele rămase nesoluționate sunt cauze care au o vechime de peste 1 an de la sesizare. Modalitatea de abordare a acestei situații trebuie să fie diferită și responsabilă. Dacă un procuror are multe cauze în instrumentare și cauze vechi, niciodată nu va putea ieși din această situație. Propunerea mea este să fie degrevat, iar o parte din cauzele care pot fi soluționate de alți procurori pe criteriile mai sus menționate”, a mai menționat procurorul candidat.

Comentarii


    Lasă un răspuns


    Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

    MainNews

    FREE
    VIEW