Monday, December 6, 2021
Jurnalism corect


Ludovic Orban: Pregătim măsuri de genul IMM Invest și pentru companiile mari/ Pentru orice persoană care revine în activitate vom participa la susținerea plății salariului/ Vom sprijini firmele să angajeze oameni care astăzi nu au locuri de muncă

By Madalina Balaceanu , in Stirile zilei , at 4 mai 2020 Etichete: , ,

Premierul Ludovic Orban a susținut, luni, o conferință de presă la Palatul Victoria, în care a anunțat măsurile luate de Guvernul liberal pentru a combate criza generată de coronavirus, dar și planurile viitoare pentru a reporni economia care a suferit mult din cauza pandemiei.

Ludovic Orban:Se împlinesc șase luni de când a fost învestit Guvernul pe care îl conduc și am ținut să mă adresez dumneavoastră pentru a vă prezenta un scurt raport de activitate. De asemenea, de a vă prezenta pe scurt cam care sunt planurile Guvernului.

România nu a fost pregătită pentru a se confrunta cu acest pericol. Nu am avut stocuri strategice, în ceea ce privește materiale, echipamente etc. Structurile de sănătate publică, foarte multe spitale, nu au fost pregătite pentru a face față unei astfel de provocări. Am avut nevoie de o permanentă evoluție în toate domeniile pentru a putea îmbunătăți calitatea răspunsului la provocările cu care ne-am confruntat de la începutul crizei.

Am avut o abordare preventivă. Guvernul și autoritățile au luat măsuri înainte ca alte țări să ia altfel de măsuri și înainte ca să existe avertismente care să forțeze Guvernul să ia astfel de măsuri.

Readuc aminte că Guvernul, prin intermediul CNSSU a început bătălia cu Covid-19 înainte de instituirea stării de urgență. Noi am început să luam măsuri încă de la izbucnirea epidemiei în China, măsuri care nu au fost luate de alte țări, măsuri care au adus foarte multe critici: măsura carantina, măsura izolării etc. 

De asemenea, am instituit măsuri de suspendare a zborurilor, măsuri de suspendare a cursurilor, măsuri care au fost privite la vremea respectivă cu neîncredere, dar pot să vă spun că toate aceste măsuri sunt cele care au condus la un rezultat eficient în bătălia Guvernului și a autorităților cu provocarea extrem de grea cu care ne-am confruntat din cauza acestei epidemii.

Primul caz de cetățean român care a fost diagnosticat pozitiv s-a înregistrat în data de 26 februarie. În această dată, în Spania, erau doi cetățeni diagnosticați pozitiv. Astăzi, în Spania sunt 247.112 cetățeni care au fost diagnosticați pozitiv, iar în România 13.143, o diferență uriașă, care arată că măsurile severe pe care le-am luat au produs efecte.

Știu că de multe ori s-a comentat că avem cazuri puține că nu se diagnostichează și la aceste declarații fără fundament am răspuns că noi diagnosticăm în baza protocolului care este stabilit la nivelul OMS și care este de asemenea promovat și de Comisia Europeană și care a fost validat de Ministerul Sănătății prin INSP.

A trebuit să ne mobilizăm și să luăm măsuri din mers, să perfecționăm permanent mecanismele și procedurile, să întărim capacitatea instituțiilor implicate în bătălia contracovid. Izbucnirea epidemiei ne-a prins fără stocuri la echipamente, materiale, medicamente, dispozitive. (…) Am depășit cu succes această criza care a existat în primă fază a pandemiei, la ora actuală lucrurile sunt sub control. Am ajuns în situația în care putem să ne și permitel gesturi de umanitate, cum este gestul de a susține Republica Moldova. 

Despre capacitatea de testare din România în contextul pandemiei de Covid-19

În ceea ce privește capacitatea de testare, am pornit de la câteva laboratoare de testare, cu o capacitate de testare de câteva sute de teste zilnic. Astăzi, sunt puse în funcțiune 60 de centre de testare, iar capacitatea de testare este de aproape 11 mii de teste zilnice. De asemenea, sunt în curs de acreditare încă 17 centre iar obiectivul nostru este să creștem capacitatea de testare la peste 15.000 de teste zilnice. Nu teste rapide, promovate de alții, ci testare cu aparate de tip real time PCR care au precizie de 100% și care nu permit nicio eroare în diagnosticare.

Tot acest efort a fost făcut în condiții extrem de dificile în care am apelat la toate soluțiile posibile.

Problema managerilor de spitale nepregătiți pentru criza generată de coronavirus

Ne-am confruntat cu nevoia de a îmbunătăți managementul la nivelul spitalelor. Am avut multe situații în care spitalele au devenit focare de infecție și a trebuit să luăm decizii de schimbare a managementului, apelând, în câteva situații la management asigurat de medici militari. De fiecare dată când a fost necesar am luat astfel de decizii și deciziile pe care le-am luat au produs efecte favorabile, în foarte multe spitale lucrurile punându-se la punct ca urmare a intervențiilor noastre.

Îmbunătățirea Direcțiilor de Sănătate Publică

În ceea ce privește DSP, care sunt structurile deconcentrate ale Ministerului Sănătății, am urmărit constant să întărim capacitatea DSP. Am apelat la transferarea în regim de urgență a cadrelor medicale fie din rețeaua școlară, fie a rezidenților, pentru a putea întări capacitatea DSP implicate în toate activitățile, anchete epidemiologice, triaj la frontieră etc. Am suplimentat numărul de angajați cu 2000 de locuri și pe măsură ce a crescut testarea, au crescut anchetele epidemiologice, Direcțiile de Sănătate Publice s-au dezvoltat constant.

Am luat măsuri care nu au fost populare dar care și-au văzut efectul, am interzis exportul paralel de medicamente și echipamente de protecție necesare luptei împotriva COVID-19.

În ceea ce privește tratamentul pentru COVID-19 am avut momente în care am fost aproape de limita de tratare și am făcut efortul de a obține tratamentele necesare. În urma unei donații punem la punct sistemul de donare de plasmă de la pacienții vindecați.

Orban, despre ridicarea restricțiilor

Necesitatea de a impune restricții: Nu mi-am dorit niciodată să fiu în situația să impun restricții pentru cetățenii români. Toate restricțiile au fost luate numai și numai pentru a păzi sănătatea românilor, pentru a salva vieți, pentru a reduce răspândirea coronavirusului. Nu le-am luat de plăcere, le-am luat pentru că erau necesare. Țările europene care nu le-au luat la timp nu au mai putut să oprească răspândirea cazurilor. Măsurile au un caracter temporar. Ne propunem ca după 15 mai, în mod gradual, să eliminăm restricțiile având la bază doar criteriul riscului epidemiologic.

Evaluarea de risc epidemiologic este făcută de specialiști și este cea care stă la baza ridicării restricțiilor. Pentru fiecare ridicare de restricții vom aștepta în jur de 15 zile ca să vedem efectele.

Pentru fiecare ridicare de restricții vom aștepta în jur de 15 zile ca să vedem efectele.

Este perioada în care virusul generează simptome și putem să verificăm în ce măsură afectează ridicarea restricțiilor. Orice ridicare de restricții va fi însoțită de un set de reguli.

Vom impune un set de reguli în ceea ce privește și transportul public și activitatea care se desfășoară în birouri. De asemenea, vom stabili reguli care au un singur rost, să reducă riscul de răspândire a virusului. O atenție deosebită am acordat-o economiei.

Măsuri economie luate în perioada Covid-19

Obiectivul nostru a fost să afectăm cât mai puțin economia. Orice activitate economică pentru care riscul de răspândire nu era mare, am permis desfășurarea ei. Nu s-a închis niciunul dintre șantiere, fie că era vorba de investiții în infrastructura energetică, sau derulate prin CNI sau PNDL, sau alte investiții. Am permis toate activitățile economice necesare pentru economie și a căror restricții ar fi putut afecta economia foarte grav. Ne-am uitat inclusiv pe încasările bugetelor, scăderile sunt mai mici decât previziunile care au fost făcute.

Printre principalele măsuri economice pe care le-am luat este IMM Invest, de garantare și subvenționare a dobânzilor, credite pentru asigurarea capitalului de lucru și credite pentru investiții. Numărul companiilor care au aplicat a depășit 50.000. Sigur nu vor primi toate, pentru că deciziile vor fi luate de băncile pentru care optează.

Pentru ca angajații companiilor care urmau să întrerupă activitatea total sau parțial să poată rămână alături de companie s-a introdus șomajul tehnic. Era foarte important pentru că existau echipe și ar fi fost foarte greu să își reia activitatea angajând alte persoane.

Pentru prima perioadă a șomajului tehnic am avut în plată peste 570.000 de angajați.

De asemenea, am avut o formă de acordare de indemnizații de 75% către profesioniștii Codului Civil, către cluburile sportive, care nu au mai putut să funcționeze. Am avut aproape 60.000 de beneficiari.

O altă măsură a fost suspendarea plății ratelor la credite pe o perioadă de până la 9 luni, în 31 decembrie. Adresabilitatea acestei măsuri a fost cea mai largă.

Am dispus amânarea la plată pentru servicii de utilități și chirii pentru anumite persoane fizice și juridice. Am scutit de plata impozitelor speciale care se plăteau pe numărul de locuri de cazare sau suprafețe pe perioada stării de urgență și intenționăm să lungim această măsură până la redeschiderea activității în Horeca. Am ridicat presiunea care era pusă pe companii și persoanele fizice pentru creanțe bugetare. Am amânat termenul pentru depunerea solicitărilor pentru creanțe până la 30 octombrie.

Am mai luat o serie de măsuri care cu siguranță au generat efecte bune în economie. 

Măsuri economice viitoare

În momentul de față suntem într-un proces de evaluare a resurselor financiare pe care le putem accesa în perioada următoare. Sigur, aceste resurse provin din buget, provin din fonduri europene pe care le avem la dispoziție, de asemenea provin din credite care pot fi luate din sistemul financiar bancar din România, credite care pot fi luate de pe piața internațională.

De asemenea, intenționăm să lărgim instrumentul emiterii de obligațiuni pentru cetățenii români, care să poată fi cumpărate de cetățenii români, astfel încât să oferim posibilitatea românilor care au resurse pentru a putea economisii banii pe care îi au suplimentar în astfel de instrumente de economisire. Să implicăm cetățeanul într-un program ”Români pentru români”.

Avem posibilitatea de a apela la credite și de a implica Fondul European de Investiții în susținerea unor proiecte. De asemenea, urmărim un program amplu de investiții de stat.

60 de companii au obținut autorizarea să producă combinezoane și în jur de 100 de companii care pot produce biocide, companii care sunt foarte aproape de a satisface cererea internă.

Ajutor pentru companiile mari

Putem profita de o conjunctură internațională economică în care România poate profita de relocarea unor companii.

După modelul IMM Invest vom adopta un act normativ care va crea un mecanism de garantare pentru capitalul de lucru și pentru investiții și pentru companiile mari care nu pot accesa IMM Invest. E foarte important, pentru ca sunt multe companii mari care chiar daca si-au suspendat pe perioada scurta, cum e Ford, Pirelli, Dacia – isi reiau activitatea dupa o scurta intrerupere, vrem sa sustinem aceste companii, va deveni operational o schema de ajutor de stat pe care am primit sprijinul Comisiei Europene. Încă resimțim efectele negative ale Ordonanței 114.

A doua parghie pe care o vom folosi pentru sustinerea investitiilor – greenfield, realizate de companii noi sau companii active pe piata romaneasca. Punem la punct o schema de ajutor de stat care deja functioneaza in 5 tari europene – Germania, Italia, Polonia – e in curs de implementare. E o schema de garantare si implicare in asigurarea creditului comercial. In Romania avem o problema mare, pentru ca nu avem o bursa de valori dezvoltată.

În structura creditelor companiilor, creditele de consum sunt foarte importante. Peste 60% din creditele companiilor sunt credite de consum. Dacă o companie intră în credite și nu face față plăților riscă să afecteze companii sănătoase în lanț, să intrăm într-un blocaj.

Această schemă de ajutor de stat care deja există pe masa Comisiei Europene pentru aprobare este o schemă de garantare și asumare pentru asigurarea creditelor comerciale care, cu siguranță va permite reducerea blocajelor și afectarea companiilor în lanț dacă una dintre ele are probleme cu plățile.

De asemenea, încercăm să mobilizăm din fonduri europene o sumă mare pentru firme mici și mijlocii, pentru credite destinate investițiilor. Încercăm să relocăm fonduri din zonele unde nu putem cheltui bani pentru a direcționa banii în aceste investiții. Nu în ultimul rând, ne gândim la construcția unui fond de investiții.

Obiectivul nostru este să creștem masiv investițiile publice, în toate tipurile de infrastructură: de transport, energetică, de sănătătate, școlară, de comunicații.

Ajutor pentru angajați

În ceea ce privește susținerea angajațiilor, vom genera mai multe tipuri de măsuri active. Pentru companiile care își vor reporni activitatea după eliminarea restricțiilor, vom trece de pe măsura șomajului tehnic, la o măsură activă, adică, pentru orice persoană care revine în activitatea în companiile pentru care se ridică restricțiile vom participa la susținerea plății salariilor. Cu un procent între 35% și 41,5%.

De asemenea vom genera măsuri active nu numai pentru persoanele care au beneficiat de șomaj tehnic, ci și pentru persoanele care astăzi nu au loc de muncă. Vom sprijini companiile să angajeze oameni care astăzi nu au locuri de muncă cu măsuri active. Spre exemplu, persoanele de peste 50 de ani sunt mai greu angajate și de aceea vom mări alocarea măsurii active pentru astfel de persoane. De asemenea, vom sprijini și angajarea tinerilor.

Vom încerca să generăm un program de adaptare la piața muncii printr-un program de calificare și recalificare, dar printr-un program diferit de aplicare. Vom încerca să facem un parteneriat cu compania care vrea să angajeze și care să facă acele traininguri. Și vom obliga persoanele respective să rămână angajate cel puțin doi ani”

Comentarii


    Lasă un răspuns


    Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

    MainNews

    FREE
    VIEW