Senatul a adoptat joi, 1 septembrie, Legea avertizorilor de integritate, retrimisă în Parlament de președintele Klaus Iohannis. Proiectul va fi trimis Camerei Deputaților, for decizional în acest caz.

Legea a fost adoptată în prima zi a noii sesiuni parlamentare de toamnă, în procedură de urgență, după ce Comisia juridică a Senatului a dat, pe 31 august, un raport favorabil.

Anterior, președintele interimar al Senatului, Alina Gorghiu, transmitea că Legea va fi adoptată într-o formă care „să corespundă exigențelor” și care să înlăture „controversele care au fost în spațiul public”.

Ce prevede proiectul adoptat de Senat

Potrivit Raportului Comisiei juridice, Legea „are ca obiect reglementarea cadrului general în materia protecției persoanelor care raportează încălcări ale legii, care s-au produs sau sunt susceptibile să se producă în cadrul autorităților, instituțiilor publice, altor persoane juridice de drept public, precum și în cadrul persoanelor juridice de drept privat”.

Raportarea va cuprinde cel puțin următoarele: nume și prenume, date de contact ale avertizorului, contextul profesional în care au fost obținute informațiile, persoana vizată, dacă este cunoscută, descrierea faptei susceptibile să constituie încălcare a legii și, după caz, probele în susținerea raportării, data și semnătura.

În cazul raportării anonime, ar trebui să cuprindă date de contact ale avertizorului, calitatea persoanei în care efectuează raportarea, contextul profesional în care au fost obținute informațiile, persoana vizată, descrierea faptei și, după caz, probele în susținerea raportării.

Avertizorii care divulgă public informații privind încălcarea legii vor putea beneficia de protecție în cazul în care îndeplinește una dintre următoarele condiții: a raportat mai întâi intern și extern sau direct extern, dar consideră că nu au fost luate măsurile corespunzătoare, are motive întemeiate să considere că încălcarea legii poate constitui un pericol pentru interesul public sau există risc de represalii.

„Avertizorul în interes public care raportează sau divulgă public încălcări ale legii potrivit prevederilor prezentei legi nu răspunde pentru dobândirea sau accesarea informațiilor care sunt raportate sau divulgate public, cu excepția cazului în care o astfel de dobândire sau accesare constituie infracțiune”, se mai arată în textul Legii.

Raportul Comisiei juridice a Senatului și textul proiectului de Lege pot fi citite în integralitate aici.

Context

Camera Deputaților a adoptat, pe 29 iunie, proiectul de lege privind protecția avertizorilor de integritate, prin care România ar trebui să transpună Directiva UE privind protecția persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii.

Față de forma inițială propusă de Ministerul Justiției, majoritatea PSD-PNL-UDMR din Comisia Juridică a Camerei Deputaților a introdus mai multe amendamente controversate, unul dintre acestea eliminând posibilitatea raportării anonime a faptei.

Proiectul a fost criticat de societatea civilă, dar și de procurorul-șef al Parchetului European, Laura Codruța Kovesi. Șefa EPPO a avertizat că modificările aduse Legii avertizorilor vor avea un impact negativ asupra depistării fraudelor din fonduri europene și vor descuraja potențialii avertizori din România să scoată în evidență faptele de corupție.

Mai mult, Kovesi a amenințat cu sesizarea Comisiei Europene pentru condiționarea fondurilor europene.

La finalul lunii iulie, Klaus Iohannis a cerut reexaminarea proiectului de act normativ, după ce a constat că acesta nu transpune directiva UE, care reprezintă și un jalon în Planul Național de Redresare și Reziliență.

Sursă foto: Inquam Photos / George Calin

Share this...

Facebook

Twitter

Linkedin

Whatsapp