Actualizarea pachetului de legi privind securitatea națională reprezintă o necesitate, având în vedere că actualul cadru datează de la începutul anului ’90, a subliniat marți, 5 iulie, președintele Klaus Iohannis, în cadrul unei conferință de presă.

În același timp, șeful statului a ținut să sublinieze că nu a contribuit la variantele de lucru ale acestor proiecte de lege, ele fiind elaborate de către „experți” în domeniu, inclusiv din cadrul președinției.

„Acum, cred că știți că nu președintele elaborează legi, nici nu are inițiativă legislativă. Eu nu le-am elaborat. Mai departe, cine a lucrat pe ele, să vă spună inițiatorii când prezintă legile respective. Interesul pentru a avea legi solide, moderne, în domeniul securității naționale a apărut de ani de zile și eu am solicitat încă din primul mandat ca echipe de specialiști să lucreze pe aceste legi, fiindcă unele sunt anacronice, dacă ne gândim la Legea de organizare a SIE care nu e compatibilă cu Constituția în anumite articole. Nu putem funcționa în secolul XXI cu legi făcute în ’91 – ’92. Cum vor arăta Legile, vom vedea. Cert este că s-a început pe niște drafturi elaborate de specialiști în domeniu, așa mi s-a adus la cunoștință, dar nu au intrat în circuitul legislativ. Când intră în circuitul legislativ, politicienii se vor putea explica. Ajung de două ori la mine, în CSAT și pentru promulgare. De mine n-o să treacă nicio Lege care conține prevederi care nu respectă principiile de bază după care trebuie să funcționăm. Acest draft este la Guvern, după cum bine știm cu toții”, a declarat președintele Klaus Iohannis.

Potrivit unui răspuns transmis la solicitarea portalului UmbrelaStrategica.ro, Serviciul de Informații Externe (SIE) a admis că a fost consultat de Departamentul Securității Naționale din Administrația Prezidențială și de Secretariatul General al Guvernului în legătură cu proiectele legilor securității naționale.

Controverse privind legile securității naționale

Pe lângă aspectele legate de securitatea clasică de ordin militar, evoluțiile tehnologice din ultimele decenii și transformarea mediului de securitate internațional au condus spre o nouă gamă de riscuri, vulnerabilități și amenințări la adresa securității statului. Războiul declanșat de Federația Rusă asupra Ucraina a evidențiat încă odată, dacă mai era cazul, necesitatea adaptării.

Creșterea capabilităților de apărare și a rezilienței societale sunt măsurile aflate pe agenda autoritățile, însă pentru a face față actului context este nevoie și de alte seturi de măsuri. Instituțiile cu atribuții în domeniul securității naționale funcționează pe baza unor legi adoptate la începutul anilor ’90, când Războiul Rece abia se încheiase iar România era condusă de FSN-ul lui Ion Iliescu. Evident, acest cadru nu poate răspunde provocărilor actuale, de această părere fiind absolut toate partidele politice.

Publicația G4Media a publicat săptămâna trecută întregul pachet de modificări legislative privind securitatea națională, aflat acum pe masa coaliției de guvernare, înainte de a fi dezbătut în Guvern și ulterior în Parlament. Așa cum a recunoscut prim-ministrul Nicolae Ciucă, documentele de lucru au fost elaborate la nivelul fiecărei instituții, fapt ce poate fi identificat foarte ușor dintr-o lectură sumară a textelor. Cu alte cuvinte, angajații SRI au redactat proiectul de lege privind funcționarea SRI, în vreme ce mutatis mutandis, cei de la SIE au scris proiectul privind funcționarea SIE.

Așa cum au semnalat șu jurnaliștii de la G4Media, aceste documente de lucru cuprind și mai multe chestiuni controversate sau care trebuie lămurite:

– Serviciile ar avea drept de inițiativă legislativă.

– Cetățenii și agenții economici ar avea obligația să colaboreze cu serviciile de informații.

– Fondurile operative nu vor mai putea fi controlate de Parlament și nici de Curtea de Conturi, ci doar de Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT).

– Demiterea directorilor SRI și SIE s-ar face numai la propunerea președintelui, neputând să mai fie inițiată de Parlament ca acum, numai în două situații: dacă aceștia încalcă un articol care prevede că nu pot face parte din partide, formaţiuni sau organizaţii politice pe timpul îndeplinirii funcţiei şi nu pot desfăşura activităţi de propagandă în favoarea sau defavoarea unui candidat pentru funcţii alese.

– Cadrele militare din SRI / SIE ar fi audiate, percheziționate, reținute sau arestate preventiv numai de procurori anume desemnați și cu informarea prealabilă a directorului SRI/SIE și în prezența unui reprezentant al structurii juridice a Serviciului.

– Perchezițiile în sediile SRI / SIE ar fi realizate cu mandate date de judecători anume desemnați, cu aprobarea președintelui României  și cu informarea prealabilă a directorului Serviciului în cauză.

– Directorii SRI și SIE nu ar mai fi obligați să prezinte rapoarte anuale de activitate, precum în prezent, ci Comisiile de control asupra activității serviciilor ar fi oblicate să realizeze acest lucru.

Sursa foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Share this...

Facebook

Twitter

Linkedin

Whatsapp