Șeful DNA, Marius Voineag: DNA s-a abătut de la combaterea corupţiei de nivel înalt/Cum a schimbat o decizie a CCR cursul dosarelor de corupție
Procurorul-şef al DNA, Marius Voineag, susține că instituţia pe care o conduce „s-a abătut uşor de la scopul pentru care a fost înfiinţată”, combaterea corupției la nivel înalt. Într-un interviu acordat PRO TV, procurorul Marius Voineag face referire la impactul corupției asupra economiei românești și la necesitatea investigării cazurilor de corupție care afectează dezvoltarea statului nostru.
„DNA s-a abătut uşor de la scopul pentru care a fost înfiinţat… S-a abătut de la combaterea corupţiei de nivel înalt. „Dacă noi vrem de la DNA să se ocupe de cauze de corupţie cu ofiţeri de poliţie judiciară cu 9 kile de pălincă sau 10 kile de cârnaţi, şi să ne specializăm în zona asta, atunci asta vom avea. Avem un studiu la nivelul Parlamentului European, ne ducem undeva la 15 la sută din PIB. E vorba despre zeci de miliarde de euro anual, pe care noi îi pierdem. Eu cred că, în momentul de faţă, nu ne-am atins adevăratul potenţial ca ţară şi unul dintre aceşti factori a fost corupţia”, a subliniat procurorul șef al DNA, Marius Voineag, pentru sursa citată.
Potrivit raportului de activitate, consultat de Main News, în anul 2022, DNA a obținut hotârâri definitive de obligarea a restituirii prejudiciului în valoare de 110 milioane de euro.
132 de dosare închise definitiv, urmare a deciziei CCR privind prescripția răspunderii penale. CJUE contrazice interpretarea juridică a Înaltei Curți
La capitolul „priorități” pentru 2023, procurorii anticorupție au scris, printre altele, „continuarea sesizării instanțelor de judecată cu dosare relevante din punct de vedere al
competenței Direcției și solide din punct de vedere probatoriu, potrivit documentului menționat mai sus.
Direcția Națională Anticorupție(DNA) are 132 de dosare în care s-au pronunțat decizii definitive de încetare a procesului penal, ca urmare a hotărârii Înaltei Curți de Casație și Justiție(ÎCCJ) nr. 67/2022, privind intervenirea prescripției penale, a transmis instituția, pentru Main News. Curtea Europeană de Justiție(CJUE) a stabilit că decizia ÎCCJ(n.r. de aplicare unitară a legii) privind prescripția răspunderii penale, „este contrară dreptului european”. Astfel, se deschide o nouă cale de atac în Justiție, pentru inculpații care au scăpat de dosare prin prescriere.
La întrebarea dacă „DNA va declara recurs în casație(n.r. formă de atac extraordinară) ,după decizia Curții Europene de Justiție, în toate dosarele închise din cauza intervenirii prescripției penale, DNA a transmis, pentru Main News, punctul de vedere al procurorului -șef anticorupție, Marius Voineag: „Decizia CJUE arată că DNA a acționat just și coerent atunci când a exercitat toate căile legale de atac față de deciziile instanțelor prin care s-a dispus încetarea procesului penal ca urmare a împlinirii termenului de prescripție. Plecând de la aceste principii, consecvenți cu întreaga noastră activitate, DNA va acționa în continuare cu aceeași fermitate și determinare, cu respectarea principiului legalității”.
Pe 26 mai 2022, Curtea Constituţională a declarat neconstituţional un articol din Codul penal care permitea procurorilor să întrerupă cursul prescripţiei prin administrarea de noi probe. CCR a constatat că, în perioada 2018 – mai 2022, nu a existat un caz de întrerupere a prescripţiei penale. Ulterior, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a hotărât că decizia Curţii Constituţionale privind prescrierea faptelor se aplică retroactiv, pe principiul legii penale mai favorabile.
Sursă foto: Inquam Photos / George Călin
