Președintele Statelor Unite ale Americii, Joe Biden, a avertizat luni, într-o conferință de presă, că gazoductul Nord Stream 2 „nu va mai exista” dacă Rusia invadează Ucraina.

„Dacă Rusia invadează – asta înseamnă tancuri sau trupe care trec granița Ucrainei – atunci nu va mai exista Nord Stream 2. Îi vom pune capăt”, a declarat Biden luni, într-o conferință susținută alături de noul cancelar al Germaniei, Olaf Scholz. Scholz a efectuat o vizită oficială în SUA, conferința de presă fiind susținută la Casa Albă.

Rugat să ofere detalii despre modul în care își va ține această promisiune, având în vedere că gazoductul nu se află sub controlul SUA, Biden nu a dat detalii.

„Vă promit că vom fi capabili să o facem”, a declarat el reporterilor, citat de NBC News.

De cealaltă parte, cancelarul german Scholz nu a fost la fel de ferm în ce privește soarta Nord Stream 2, declarând reporterilor că Germania „acționează împreună” cu aliații săi și promițând măsuri „foarte, foarte dure” împotriva Rusiei dacă aceasta invadează Ucraina.

Statele Unite au avertizat că gazoductul ar putea face ca Germania să devină excesiv de dependentă de Rusia pentru energie. Guvernul ucrainean, care va pierde o cantitate substanțială de venituri din cauza noii conducte, a numit Nord Stream 2 o „amenințare existențială” la adresa securității sale.

Scholz a fost criticat de mai multe ori în ce privește conducta, care ocolește infrastructura de tranzit ucraineană pentru a livra gaz rusesc direct în Germania. Conducta a fost construită, dar nu este încă operațională.

De asemenea, Biden a avertizat că americanii din Ucraina care nu sunt angajați ai guvernului american ar trebui să părăsească țara.

Context

Din punct de vedere diplomatic, tensiunile dintre Federația Rusă și Ucraina au crescut treptat pe parcursul anului 2021. Informațiile prezentate de mass-media occidentală și de autoritățile de la Kiev arată că rușii au peste 100.000 de trupe la graniță, ce ar aștepta „undă verde” din partea Kremlin-ului pentru o invazie ce ar urma să vină undeva la începutul lunii februarie, în 2022.

Doar că în Ucraina, situația este diferită. Pentru cetățenii ucraineni, „primăvara rusă” din 2014, când Moscova a ocupat Crimeea și o parte din regiunile Donetsk (inclusiv orașul ce poartă numele regiunii) și Lugansk, a fost începutul unui război care încă e departe de a se fi terminat. Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) raportează aproape zilnic încălcări ale armistițiului în Estul Ucrainei.

La finalul anului 2021, oficialii de la Moscova au publicat un set de cerințe pentru securitatea Europei, care ar urma să reintroducă regiunea în era sferelor de influență.

Deși Aliații au respins din start o parte dintre garanțiile cerute de Moscova, ce țin de suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei și a statelor din Europa, SUA și Uniunea Europeană au acordat răspuns scris la toate cerințele Rusiei.

SUA a decis, la începutul săptămânii, că va trimite aproximativ 3.000 de trupe în România, Polonia și Germania. Astfel, 1.000 de militari care, în acest moment, se află în Germania, vor fi mutați în țara noastră, în „zilele următoare”.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a denunțat desfășurarea de trupe americane, într-o conferință de presă.

„Este evident că nu sunt decizii care vizează detensionarea situației, ci, dimpotrivă, sunt acțiuni care duc la escaladarea tensiunii. Facem apel constant la omologii noștri americani să nu mai amplifice tensiunile pe continentul european. Din păcate, americanii continuă să facă acest lucru”, a spus purtătorul de cuvânt al Kremlinului, citat de Reuters.

Foto: Facebook / Joe Biden

Share this...

Facebook

Twitter

Linkedin

Whatsapp