Sunday, April 5, 2020
Jurnalism corect


Iohannis, despre reclamația de la CCR care vizează desemnarea pentru a 2-a oară a lui Orban premier: Nu există blocaj instituțional

By Raluca Ionescu-Heroiu , in Politic Stirile zilei , at 14 februarie 2020 Etichete: , , ,

Klaus Iohannis a transmis, vineri, către Curtea Constituțională a României (CCR), punctul de vedere referitor la sesizarea depusă de Marcel Ciolacu și Titus Corlățean, în care este reclamat un conflict juridic între Președintele României și Parlamentului României, ca urmare a desemnării lui Ludovic Orban pentru a forma o nouă echipă guvernamentală.

În punctul de vedere transmis către CCR, Klaus Iohannis susține că nu există niciun blocaj instituțional în urma nominalizării pentru a doua oară a lui Ludovic Orban.

„Din ansamblul argumentelor invocate de autorul sesizării lipsește chiar cel privind existența unui blocaj instituțional ce ar necesita arbitrajul Curții Constituționale (…) opțiunea Președintelui României, materializată în actul desemnării, nu poate fi de natură să împiedice Parlamentul să se pronunțe cu privire la solicitarea de învestitură ori să îndeplinească altă competență constituțională. Din această perspectivă, cererea apare ca o expresie a nemulțumirii de natură pur politică a unui partid politic participant la consultări, al cărui exponent este autorul sesizării, și nu ca o expresie a unei imposibilități de funcționare instituțională”, se arată în punctul de vedere al președintelui, citat de G4Media.

Președintele României a exemplificat semnificația cuvântului “blocaj” cu ajutorul Dicționarului Explicativ al Limbii Române.

“Potrivit Dicționarului Explicativ al Limbii Române prin „a bloca” se înțelege „a nu mai funcționa sau a face să nu mai funcționeze”. Or, prin emiterea decretului de desemnare a unui candidat la funcția de prim-ministru, Parlamentul României nu este împiedicat în exercitarea vreuneia dintre atribuțiile sale, ci dimpotrivă, ca efect al acestei desemnări, se deschide procedura învestirii Guvernului, în cadrul căreia poate fi exercitat dreptul exclusiv al senatorilor și deputaților de a decide asupra acordării încrederii viitorului Guvern”, susține Iohannis.

Klaus Iohannis a mai adăugat că atribuția  Președintelui României de a desemna candidatul pentru funcția de prim-ministru este una „proprie și exclusivă, nepartajată cu vreo autoritate publică, atribuție ce reflectă raporturile dintre autoritățile publice specifice unui regim semiprezidențial, astfel cum au fost stabilite prin Constituție”.

Președintele țării mai spune că “a pune semnul egalității între o moțiune de cenzură provocată de angajarea răspunderii pe un proiect de lege și interdicția președintelui de a desemna ulterior drept candidat la funcția de prim-ministru aceeași persoană ar echivala cu introducerea unei noi condiții, pe cale jurisprudențială, adăugată textului constituțional”.

Mai mult decât atât, conform președintelui, dacă ar fi acceptate criticile contestatarilor, o persoană care a fost demisă prin moțiune de cenzură din funcția de prim-ministru nu ar mai putea ocupa niciodată această funcție, la fel cum nici miniștrilor demiși prin respectiva procedură nu le-ar mai fi permis vreodată să fie membri ai guvernului, “lucru care ar contraveni Constituției și jurisprudenței CCR”.

Cu acest argument, Klaus Iohannis dă exemplul desemnării lui Emil Boc care a fost desemnat premier de către Traian Băsescu în decembrie 2009, deși guvernul său fusese demis prin moțiune de cenzură în octombrie același an.

“O interpretare contrară ar însemna că un prim-ministru ce a condus un Guvern demis printr-o moțiune de cenzură ar dobândi decăderea/interdicția perpetuă de a mai fi propus drept candidat pentru funcția de prim-ministru. În plus, având în vedere că, potrivit art. 109 alin. (1) teza a II-a din Constituție, răspunderea Guvernului este solidară, demiterea Guvernului ca efect al moțiunii de cenzură ar însemna – urmând raționamentul autorului sesizării – ca persoanele care au ocupat portofolii în cadrul cabinetului demis să fie supuse unei decăderi/interdicții perpetue de a deține calitatea de membru al Guvernului, pornind de la prezumția că încrederea odată pierdută prin moțiune de cenzură nu mai poate fi redobândită. Această interpretare ar contraveni nu numai voinței legiuitorului constituant, ci chiar jurisprudenței Curții Constituționale. Astfel, prin Decizia nr. 304/2017, par. 42, analizând una dintre condițiile necesare pentru ocuparea funcției de membru al Guvernului, Curtea Constituțională a reținut că în dreptul pozitiv nu se pot stabili „interdicții absolute și perpetue”, se mai arată în motivarea președintelui.

În ceea ce privește candidatul comun al PSD și Pro România pentru funcția de premier, Klaus Iohannis a spus că cele două partide “nu întrunesc numărul necesar pentru a asigura majoritatea absolută”, acesta fiind motivul pentru care l-a respins pe Remus Pricopie.

“În plus, acordul celor două partide nu a fost formalizat într-o alianță politică de guvernare, iar la consultări a fost invitat grupul parlamentar „Pro Europa” și nu Partidul „Pro România””, a argumentat președintele.

sursa foto: Inquam Photos/Octav Ganea

Comentarii


  • […] Klaus Iohannis a transmis, vineri, către Curtea Constituțională a României (CCR), punctul de vedere referitor la sesizarea depusă de Marcel Ciolacu și Titus Corlățean, în care este reclamat un conflict juridic între Președintele României și Parlamentului României, ca urmare a desemnării lui Ludovic Orban pentru a forma o nouă echipă guvernamentală. Klaus Iohannis susține că nu există niciun blocaj instituțional în urma nominalizării pentru a doua oară a lui Ludovic Orban. Mai multe detalii AICI. […]

Lasă un răspuns


Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *