Tuesday, June 15, 2021
Jurnalism corect


INTERVIU Cătălin Borcoman, procurorul european al României: După data de 1 iunie, toate cauzele noi care intră în competența EPPO sunt automat preluate de acesta / Cum se vor desfășura anchetele coordonate de Parchetul European – VIDEO

By Andreea Traicu , in Interviuri Justitie Stirile zilei , at 17 mai 2021 Etichete: ,

Procurorul european al României, Cătălin Borcoman, a explicat, într-un interviu acordat Main News, cum se vor desfășura anchetele realizate de Parchetul European în România. „După data de 1 iunie, toate cauzele noi care intră în competența EPPO sunt automat preluate de acesta”, a declarat Cătălin Borcoman.

Referitor la dosarele aflate deja pe rolul unităţilor de parchet naţionale, acestea pot fi transmise către EPPO începând cu 1 iunie, însă numai dacă privesc fapte comise după 20 noiembrie 2017.

Magistratul a descris modalitatea în care poate fi sesizat Parchetul European, precum şi modul în care va funcţiona efectiv unitatea de parchet.

Referitor la dosarele privind achiziții din fonduri europene pentru combatarea pandemiei de COVID, Cătălin Borcoman a spus:

„Eu sunt convins că, dacă au fost probleme cu privire la achizițiile efectuate în ultimul an și câteva luni, și autoritățile naționale au deschis anchete, pentru că ce știm și din presă și din datele pe care le culegem în vederea începerii operațiunilor, s-au deschis astfel de investigații, acestea vor fi prezentate imediat după 1 iunie Parchetului European și Parchetul European, probabil, dacă îndeplinesc criteriile despre care vorbeam, le va evoca și va continua anchetele. Noi intenționăm sa urmărim în mod egal toate infracțiunile care pot produce prejudiciu bugetului UE”

Redăm integral interviul acordat de Cătălin Borcoman:

Reporter: Aș vrea să începem discuția prin a ne explica care este diferența între atribuțiile pe care le are procurorul european și atribuțiile pe care le au procurorii europeni delegați.

Cătălin Borcoman: În cadrul organizării Parchetului European există două structuri, structura centrală, aflată în prezent în Luxemburg, unde au fost numiți de Consiliul UE un număr de 22 procurori europeni, câte unul din fiecare stat, aceștia formând colegiul procurorilor europeni, iar structura descentralizată, care cuprinde procurorii europeni delegați, aceștia aflându-se în fiecare dintre cele 22 de state membre ale EPPO, ei rămânând, în esență, ca drepturi și obligații, procurori naționali, însă lucrează în cadrul și conform atribuțiilor Parchetului European. La nivelul României există, conform legii de implementare a regulamentului Parchetului European, un număr de patru sedii teritoriale ale Parchetului European, unul la București, la Cluj-Napoca, Timișoara și Iași, acestea având împărțită competența teritorială prin anexa la aceeași lege. Procurorul european e considerat supervizorul procurorilor europeni delegați și atribuțiile lui sunt de a participa la ședința procurorilor europeni, o dată sau chiar de două pe săptămână, de a lua parte în camerele permanente, fiind constituite ad-hoc din trei procurori europeni de fiecare dată când e înregistrat un caz, dar aceștia nu pot fi din țara în care s-a înregistrat cazul EPPO. Conform hotărârii de constituire a camerelor permanente, care deja e pe site-ul EPPO, eu fac parte dintr-o cameră permanentă împreună cu procurorul european italian și cu cel francez. Ca să fie foarte clar, noi nu vom putea niciodată lua decizii cu privire la dosare din România, Italia sau Franța, însă ne pot fi repartizate cauze din cele 19 state membre rămase. Anchetele efectiv se derulează de către procurorii europeni delegați, la nivel național, conform competențelor date de regulament și a competențelor teritoriale, iar pe măsura ce o cauză se înregistrează la EPPO, i se atribuie o cameră permanentă, alta decât cea din care face parte procurorul european al României, iar la ședințele acelei camere eu pot participa doar în calitate de observator și pentru a lămuri anumite aspecte de drept ce țin de procedura națională a României, dar fără a lua decizii ce țin de dosarele României.

R : Cum se face corelarea cu dreptul intern? Care este nivelul de independență a procurorului?

C.B: Participarea procurorului european, supervizor, la ședința camerei permanente, este tocmai pentru a clarifica aspectele de legalitate ce apar în anumite discuții, să spunem, anumite aspecte pe care membrii camerei permanente nu le deslușesc în totalitate, nefiind din același sistem judiciar. Tocmai constituirea aceasta a camerelor permanente din procurori care nu provin din statul membru, unde e dosarul înregistrat, constituie o garanție suplimentară de independență, neexistând niciun fel de suspiciune că ar avea un interes cu privire la modul în care se derulează ancheta la nivel național. Procurorii europeni delegați sunt totalmente independenți de sistemul judiciar din care provin, în ceea ce privește desfășurarea investigațiilor, aceștia având responsabilitate prin asigurarea legalității actelor doar în fața camerei permanente.

R: Această cameră permanentă coordonează efectiv ancheta prin intermediul procurorilor europeni delegați. Poate face procurorul european delegat observații?

CB: Poate întotdeauna să facă observații, acestea pot fi reanalizate, supuse atenției colegiului procurorilor europeni sau procurorului șef european și pot fi revizuite dacă este cazul.

R: As vrea să ne explicați, aplicat, cum se va realiza o anchetă. Parchetul European se poate autosesiza, poate prelua dosare de la parchetele naționale?

CB: EPPO a anunțat Comisia Europeană că e pregătit pentru începerea operațiunilor la 1 iunie 2021. Așteptăm, e iminent, anunțul oficial al Comisiei Europene care trebuie să confirme această dată. La acel moment, parchetele naționale trebuie să înainteze Parchetului European toate cauzele ce intră în competența acestui parchet și privesc infracțiuni ce au fost comise după data de 20 noiembrie 2017. Este data de referință pentru competența EPPO. Ele vor prezenta backlog cases, situații ce provin din perioada anterioară începerii operațiunilor. Acestea cauze vor fi prezentate procurorilor europeni delegați în fiecare țară de parchetele naționale și aceștia au niște termene stricte în regulamente și decid dacă evocă, preiau, sau dacă nu evocă acest dosar și le lasă în continuare spre instrumentare autorităților naționale. Propunerea de a prelua este supusă deciziei finale a camerei permanente a dosarului respectiv, care poate aproba sau infirma ceea ce a hotărât procurorul european delegat. Pe site-ul EPPO există și o decizie a colegiului cu anumite criterii ce trebuie avute în vedere de procurorii europeni delegați pentru a prelua sau nu aceste dosare. După data de 1 iunie, toate cauzele noi care intră în competența EPPO sunt automat preluate de acesta. Cum poate fi sesizat? Direct de persoanele care au cunoștință de infracțiuni, printr-o adresă de e-mail publicată pe site-ul instituției, pot fi transmise plângeri către procurorii europeni delegați la fiecare centru teritorial, autoritățile naționale de poliție, parchet, DLAF, instituțiile descentralizate, instituțiile centrale de gestionare a fondurilor UE pot sesiza direct procurorii europeni delegați sau EPPO. Pot fi primite sesizări și la nivel central și pot fi transmise procurorilor europeni delegați pentru anchetă prin intermediul OLAF, de la Europol sau alte structuri de aplicare a legii naționale sau europene.

R: Cum delimitați faptele care pot fi anchetate de cele care nu au o bază reală?

C.B.: Absolut toate sesizările vor fi înregistrate în „case management system”, sistemul electronic de gestionare a cazurilor. Acest sistem are două feluri de numere, numerele de sesizare generală și numerele de cauză penală. Absolut toate sunt supuse verificării într-o primă fază de procurorii europeni delegați. Sigur, dacă e vorba de o infracțiune care nu ar intra în competența Parchetului European sau nu e serioasă, la nivel central există o structură de filtru compusă din birouri naționale, persoane cu pregătire juridică, ce pot filtra aceste sesizări, să le denumim, care nu au nicio legătură cu dreptul penal sau cu competența Parchetului European. Acest sector de filtrare, dacă constată anumite elemente care se impun a fi verificate, le transmit mai departe procurorilor europeni delegați, cu luarea la cunoștință si de către procurorii europeni, a aspectelor sesizate pentru o primă verificare prealabilă, iar în cazul în care, după termenul fixat, care variază până la 2 săptămâni, procurorul european delegat constată că se impune atribuirea unui număr de dosar penal, această sesizare se transformă într-un dosar penal, iar din prima zi în care primește număr de dosar penal, i se atribuie uneia dintre camerele permanente, alta decât cea din care face parte procurorul european român.

R: Referitor la cauzele pe care le puteți ancheta, ne puteți da câteva exemple? Sunt incluse și faptele din culpă?

C.B.: Nu sunt incluse faptele comise din culpă. Nu are putere de lege ce spun eu aici, este interpretarea pe care structura română de procurori delegați, împreună cu mine, am dat-o prevederilor din regulament, dar autoritățile naționale au tot dreptul de a ne trimite orice fel de infracțiuni consideră dânșii că intră sub competența EPPO, urmând ca noi să luăm decizia cu privire la evocare, preluare, sau nu. Ca exemple concrete, sunt, în primul rând, fraudele cu privire la fonduri UE, a căror valoare depășește suma de 10.000 euro. Acestea vor fi, apreciem noi, marea majoritate a cauzelor care vor face obiectul anchetelor noastre. Alte tipuri sunt cele de evaziune fiscală sau contrabandă, dacă fapta s-a săvârșit pe teritoriul a cel puțin două state membre ale Uniunii Europene, de exemplu România și Ungaria, chiar dacă Ungaria nu e membru al EPPO, e membru al UE, de către grup criminal organizat și valoarea prejudiciului TVA este de peste 10 milioane de euro. E o infracțiune cu consecințe extrem de grave la nivelul bugetului UE. Alături de aceste infracțiuni generice, pot apărea foarte multe infracțiuni în legătură cu acestea, de corupție în legătură cu modul de alocare a fondurilor UE, de abuz în serviciu, de spălare a banilor. Toate acestea, în cazul în care se regăsesc, alături de principalele infracțiuni, vor fi cercetate de EPPO.

R: O altă întrebare se referă la modalitate în care se vor desfășura anchetele. Mă refer aici la limba oficială care va fi folosită – limba engleză. Activitățile ar putea fi îngreunate de traducerea tuturor procedurilor?

C.B: Procedura de lucru a EPPO se va desfășura în limba engleză la nivel central. Anchetele desfășurate la nivel național, conform Codului de procedură penală, sunt obligatoriu a fi efectuate în limba română, toate documentele se întocmesc în limba română. Documentele a căror prezență este obligatorie în dosar, deciziile camerelor permanente, de confirmare a unei clasări sau de trimitere în judecată a unui dosar, vor fi traduse autentic, oficial, în limba română și depuse la dosarul cauzei. Ca să rezum, toate documentele prevăzute în mod obligatoriu de Codul de procedură penală și redactate în engleză, sunt traduse oficial și depuse la dosar în limba română. Toate documentele de lucru ale EPPO care nu sunt necesar a se regăsi în dosarul cauzei, dar care se găsesc la arhiva EPPO, sunt traduse printr-un sistem de traducere automată, asemănător Google Translate, dar dezvoltat la nivelul Comisiei Europene, un instrument destul de bun pentru a înțelege documentele cu titlu informal. Dacă acest instrument nu realizează o traducere corectă, se va apela la traducători autorizați.

R: Dacă se realizează un flagrant în România, care este procedura?

C.B: Dacă se realizează un flagrant în România, procesul verbal de flagrant pentru luare la cunoștință de către camera permanentă se traduce cu acest instrument electronic de traducere, să spunem procesului verbal de flagrant, și, în cazul în care nu este corespunzător înțelegerii celor din camera permanentă, explicații suplimentare pot fi oferite de procurorul european român care participă în calitate de observator la ședințele acelei camere permanente. Pentru etapa în care ne-am regăsi, ar fi suficient pentru a lămuri orice chestiune operativă, cum e necesar în cazul unui flagrant.

R: Modalitatea de prioritizare a cauzelor – Se poate ține cont de un context global, cum este pandemia de coronavirus?

C.B: Parchetul European tratează și va trata în mod egal orice fel de aspecte de fraudă cu privire la fondu rile europene. Eu sunt convins că, dacă au fost probleme cu privire la achizițiile efectuate în ultimul an și câteva luni și autoritățile naționale au deschis anchete, pentru că ce știm și din presă și din datele pe care le culegem în vederea începerii operațiunilor, s-au deschis astfel de investigații, acestea vor fi prezentate imediat după 1 iunie Parchetului European și PE, probabil, dacă îndeplinesc criteriile despre care vorbeam, le va evoca și va continua anchetele. Noi intenționăm sa urmărim în mod egal toate infracțiunile care pot produce prejudiciu bugetului UE.

R: Începând cu 1 iunie vor fi înregistrate primele cauze. PE se poate autosesiza?

C.B: Da, se poate autosesiza în aceeași modalitate ca și parchetele naționale. Autosesizarea se poate efectua și la nivel central, de către procurorul european la Luxemburg, și de către procurorii europeni delegați, fiecare în zona lui de competență, indiferent în ce stat membru al Parchetului European se află.

R: Ultima întrebare se referă la situația procurorilor europeni delegați, nu doar de la noi din țară, și din celelalte state. Care este situația acum?

C.B: În România, in baza acordului la care procurorul șef european a ajuns cu autoritățile naționale, Ministerul Justiției în cazul României, sunt prevăzute un număr de 15 posturi pentru procurorii europeni delegați și 5 de rezervă. Acest acord este într-un stadiu de renegociere pentru a fi recunoscute toate cele 20 posturi ca fiind posturi efective ale procurorilor europeni delegați. Încă din martie am solicitat Ministerului Justiției declanșarea celei de-a doua proceduri de interviu, sperăm să aibă loc cât mai curând după încheierea acordului, astfel încât, față de ocuparea a 6 locuri în prezent, să poată fi transmise într-un viitor interviu organizat de Ministerul Justiției celelalte 14 posturi pentru România. În marea majoritate a țărilor membre ale EPPO, au fost formulate propuneri pentru procurorii europeni delegați și au fost realizate numiri. Din datele pe care le dețin la acest moment, urmează sa facă propunere Luxemburg, au venit la sfârșitul săptămânii trecute Grecia, Cipru, iar așa cum s-a semnalat și în presa internațională, o problemă aparte este în Slovenia. Nu cunosc exact contextul juridic sau politic, însă știu că o selecție este blocată la cab prim-ministrului de peste 5 luni.

R: Îngreunează activitatea acest aspect?

C.B.: Punctul nostru de vedere a fost exprimat în mai multe rânduri, fiind vorba de o cooperare penală internațională mai strânsă decât cea anterioară, aspectul cel mai grav al activității, ce poate apărea odată cu 1 iunie, este să existe o cauză cu elemente transnaționale care să privească și Slovenia, iar în cazul în care acolo nu există procurori europeni delegați, nu pot fi atribuite, repartizate acte de cercetare penală nimănui și procurorii europeni delegați nu mai pot recurge la vechile ordine europene de anchetă, la vechile comisii rogatorii către un alt stat membru al EPPO, ci doar către state care nu sunt membre ale EPPO. Ar fi unul din aspectele care ar face, nu știu dacă imposibilă, dar ar pune sub semnul întrebării alte acte de investigație de această natură.

Sursa foto: observatorulbv.ro / Cătălin Borcoman

Comentarii


Lasă un răspuns


Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

MainNews

FREE
VIEW