După ani de zile în care „vițelul deștept suge de la două vaci” i-a fost unica strategie de politică externă, Republica Moldova pare în sfârșit să își fi ales calea – europeană -, în contextul războiului declanșat de Federația Rusă asupra Ucrainei. Rușii nu sunt nici pe departe dispuși să le dea drumul din „îmbrățișare” basarabenilor, așa cum au arătat prin toate acțiunile de destabilizare a guvernării pro-europene de la Chișinău, întreprinse în ultimele luni. Dar asta nu este tot. Într-un interviu acordat pentru Mainnews.ro, ambasadorul Republicii Moldova în România, Victor Chirilă, a declarat că, dacă ar fi ocupat orașul ucrainean Odesa, port la Marea Neagră, cu siguranță Federația Rusă ar fi atacat militar Republica Moldova din regiunea transnistreană, pe care o ocupă ilegal de la începutul anilor ’90.

Cele mai importante declarații făcute de ambasadorul Victor Chirilă

Aderarea la UE: Hotarele UE vor cuprinde pe viitor Republica Moldova și Ucraina.

Conflictul transnistrean: Nu este un impediment în calea aderării la UE. Se apropie de soluționare în interesul Republicii Moldova. Federația Rusă nu poate fi un mediator onest și nici garant. România joacă un rol important și vocea ei va trebui ascultată. Renunțarea la regiunea transnistreană ar reprezenta eșecul Republicii Moldova ca stat independent și suveran.

Securitate: Dacă Federația Rusă s-ar fi apropiat de Odesa, cu siguranță ar fi atacat Republica Moldova din regiunea transnistreană. La această etapă rămânem un stat neutru. Vom promova o neutralitate activă. Deocamdată nu ne propunem să aderăm la NATO. Ne propunem să avem capacități esențiale ca să ne asigurăm apărarea.

Unirea cu România: Deocamdată nu avem suficientă susținere. Ideea reunificării a fost și va rămâne totdeauna un ideal pentru foarte mulți cetățeni din Republica Moldova. Trebuie să valorificăm spiritul românesc pentru că a fost esența mișcării naționale din anii ’90.

Conexiuni de transport: Autostrada Unirii va duce la Chișinău. Sunt discuții pentru construirea unei căi ferate cu ecartament european care să unească Pașcani, Iași, Ungheni, Chișinău și Odesa.

Justiție: Dacă societatea va avea înțelepciunea necesară să acorde actualei guvernări încă un mandat, împreună cu celelalte forțe proeuropene, fără îndoială până în 2030 vom avea o justiție mult mai credibilă.

Redăm întregul interviu 

MN: Ce a adus pentru Republica Moldova Summitul Comunității Politice Europene, desfășurat la Chișinău?

VC: A fost un eveniment foarte important pentru noi pentru că a implicat o mare responsabilitate. Niciodată în istoria Republicii Moldova nu a mai avut loc un astfel de eveniment. Era greu de imaginat în urmă cu un an și jumătate că vom avea 50 de lideri europeni la un loc în Republica Moldova. S-a întâmplat pentru că războiul declanșat de Federația Rusă asupra Ucrainei a schimbat întreaga arhitectură de securitate din regiune, dar și viziunile. Evenimentul nu ar fi avut loc dacă Republica Moldova nu ar fi făcut față fluxului de refugiați, dacă societatea noastră nu ar fi dat dovadă de spirit european, dacă societatea noastră nu ar fi făcut față în mod eficient crizei energetice și crizei de securitate. Am dat un exemplu de solidaritate europeană pentru foarte multe state, ceea ce a fost apreciat în cele mai multe capitale din Uniunea Europeană. Mai mult decât atât, acest eveniment a reprezentat un credit acordat Republicii Moldova, dar și un semnal pentru Federația Rusă că Republica Moldova și Ucraina nu sunt singure și că hotarele UE vor cuprinde pe viitor și aceste două state.

„Problema transnistreană nu este un impediment în calea aderării la UE”

MN: Este problema transnistreană un impediment în calea aderării la Uniunea Europeană?

VC: Este și nu este. Despre acest impediment se vorbește de foarte mult timp, practic de când Republica Moldova s-a angajat pe calea integrării europene. Din 2005 politica de stat a fost una de integrare europeană. Evident, nu toate partidele nu au fost sincere cu acest angajament. De atunci s-au făcut anumiți pași spre ziua de 23 iunie 2022, când ni s-a acordat alături de Ucraina statutul de stat candidat. De exemplu, am semnat acordul de liberalizare a regimului de vize, iar problema transnistreană nu a reprezentat un impediment, deși se vorbea, am semnat acordul de asociere, am semnat acordul de liber schimb cu UE, nu a fost un impediment. Acești pași au apropiat regiunea transnistreană de spațiul economic al UE. Actualmente, regiunea transnistreană este extrem de dependentă de piața Republicii Moldova, a UE, a României. Aproape 70% dintre exporturile regiunii transnistrene se îndreaptă spre UE. Foarte multă materie critică pentru industrie este adusă în principal din România. Integrarea europeană facilitează rezolvarea problemei transnistrene. Sunt sigur că, în contextul viitoarei victorii a Ucrainei, vom reuși să găsim soluții noi pentru rezolvarea definitivă a acestui conflict. Sunt mai mulți factori care ne indică faptul că regiunea transnistreană se apropie de soluționare în interesul Republicii Moldova. Interesul nostru este să ne consolidăm independența și să asigurăm integrarea definitivă în UE. Soluțiile actuale propuse de Federația Rusă împiedică acest lucru.

MN: La punctul 4 al Rezoluției adoptate în urma Adunării Moldova Europeană se afirmă: „Să extindă contextul internațional al negocierilor pentru rezolvarea pașnică, definitivă a conflictului transnistrean”. Ne puteți explica ce înseamnă acest lucru? Ia în calcul Republica Moldova să renunțe la actualul format de negociere 5+2? Ar putea face parte România dintr-un viitor format?

VC: Ne-am dorit întotdeauna un rol mai proeminent al SUA și UE la masa negocierilor. În prezent au statut de observatori. Federația Rusă s-a discreditat definitiv prin declanșarea agresiunii asupra Ucrainei și nu mai este un mediator de încredere și nu mai poate fi un garant de încredere.

MN: Federația Rusă este ocupant, potrivit Adunării Parlamentare a Consiliului Europei.

VC: Exact. Federația Rusă nu poate fi un mediator onest și nici de garant, când ne uităm ce s-a întâmplat în Ucraina. Ne vom gândi și la viitoare formate. Cum va arăta viitorul format depinde de viitoarele consultări. Va fi nevoie de o nouă abordare. Deocamdată avem acest format 5+2 care nu funcționează. Nu-i vedem deocamdată utilitatea. România joacă deja un rol important, având în vedere susținere care ne-a acordat-o în ultimul an și vocea ei va trebui ascultată.

MN: De ce nu renunță Republica Moldova la regiunea transnistreană care, după cum știm, a fost alipită în vremea URSS tocmai pentru a bloca orice avânt spre România și Europa?

VC: Renunțarea la regiunea transnistreană ar reprezenta eșecul Republicii Moldova ca stat independent și suveran. Înseamnă să arunce o problemă pe spatele altcuiva. Mai mult decât atât, o astfel de soluție nu va fi acceptată de principalii parteneri strategici, SUA și UE. O astfel de cedare poate avea și altfel de consecințe pentru alte regiuni separatiste. Nu ar fi benefică o astfel de decizie pentru stabilitatea Ucrainei și a Georgiei. E ușor să spunem că renunțăm, dar un astfel de act ar fi tratat ca o iresponsabilitate de cei mai importanți parteneri ai noștri. Eu prefer să aducem regiunea transnistreană în spațiul legal al Republicii Moldova, evident să nu periclităm libertatea de a ne decide politicile interne și externe. Acest lucru înseamnă integrarea în spațiul european și relații strategice tot mai strânse cu România. Când vorbim de integrarea în UE vorbim și de integrare cu România. Nu consider că o astfel de cedare ar rezolva problema. Mai mult decât atât, riscăm să creăm un nou stat independent, controlat eminamente de Federația Rusă, care va oferi un cadru legal Federației Ruse de a-și consolida prezența militară în regiune. Acest lucru nu ar fi în avantajul nimănui. Dorim noi să creăm un nou Kaliningrad? Nu cred. Implicațiile sunt mult mai extinse și mult mai profunde.

„La această etapă rămânem un stat neutru”

MN: Mult timp ocultată chiar și de către forțele pro-europene, fiind totodată o țintă predilectă la propagandei ruse, tema NATO a început să fie discutată tot mai frecvent în Republica Moldova, după declanșarea războiului asupra Ucrainei. Cum văd autoritățile de la Chișinău relația cu NATO? Poate fi aderarea un obiectiv?

VC: Noi facem parte din Parteneriatul pentru pace al NATO. NATO este un partener important al Republicii Moldova, mai ales în actualul context. Avem mai multe programe de pregătire pentru soldați, dar și de consolidare a instituțiilor. Suntem un stat mic, nu ne propunem să atacăm pe nimeni, dar ne propunem să avem capacități esențiale ca să ne asigurăm apărarea. Avem în spatele nostru o regiune separatistă controlată de Federația Rusă, unde 2.000 de soldați controlați nemijlocit de Federația Rusă, 20.000 tone de armament, plus alți 8.000 de soldați ai regiunii separatiste, controlați într-un fel sau altul de Federația Rusă. Această regiune reprezintă un pericol. Federația Rusă nu este departe, este la câteva zeci de kilometri. Suntem norocoși că Ucraina a rezistat acestei agresiuni și nu le-a permis să se apropie de Odesa. Dacă acest lucru s-ar fi întâmplat, cu siguranță am fi fost martorii unui atac militar al Federației Ruse asupra Republicii Moldova din regiunea transnistreană. În momentul acela Republica Moldova nu era suficient de pregătită. De la independență Armata a fost prost ignorată. S-a renunțat la multe dintre echipamentele care ne-ar fi permis să ne apărăm. La un moment dat se discuta chiar și despre demilitarizarea Republicii Moldova, așa cum promova Partidul Comuniștilor și fostul președinte Vladimir Voronin. Nu era ideea lor, ci a Federației Ruse, care voia să controleze și să subjuge foarte facil Republica Moldova.

NATO este un partener important. Deocamdată nu ne propunem să aderăm la NATO pentru că nu avem în societate susținerea necesară, dar ne propunem să vorbim tot mai sincer despre rolul Alianței în asigurarea păcii și stabilității în regiune. Acest lucru nu s-a făcut până acum. Deocamdată la această etapă rămânem un stat neutru, dar nu un stat neutru care ignoră tot ce se întâmplă în regiune. Vom promova o neutralitate activă pentru că Republica Moldova trebuie să își aducă aportul la consolidarea securității regionale.

MN: De ce Republica Moldova nu alege calea ușoară către Occident, anume unirea cu România?

VC: La fel ca în cazul statutului de neutralitate, conform Constituției, subiectul trebuie decis prin referendum. Deocamdată nici pentru una și nici pentru cealaltă nu avem suficientă susținere. Este important să discutăm despre ambele și să înțelegem că o bună parte a societății vede calea reunificării ca o soluție pentru integrarea deplină în Uniunea Europeană. Cu regret, în trecut dar și recent, s-au făcut declarații în sensul interzicerii oricărei mișcări politice care promovează ideea reunificare cu România. Ideea reunificării a fost și va rămâne totdeauna un ideal pentru foarte mulți cetățeni din Republica Moldova. Idealurile nu pot fi distruse, iar acest lucru ne-a demonstrat istoria. Inchiziția stalinistă a încercat să distrugă acest ideal, ne-a privat de clasă politică și clasă culturală, ne-a interzis să studiem istoria, dar în zadar, pentru că spiritul și esența noastră românească a ieșit la suprafață. De aceea eu cred că noi trebuie să valorificăm spiritul românesc pentru că a fost esența mișcării naționale din anii ’90. Datorită acestei mișcări naționale românești am reușit să obținem independența. Dacă în Republica Moldova va fi o masă critică care să opteze pentru ideea unirii, cetățenii noștri vor decide. Deocamdată avem în jur de 30-40% care ar susține ideea de reunificare cu România. Reunificarea cu România trebuie să se întâmple pe cale legală și să fie argumentată nu doar din punct de vedere istoric, unde argumentele sunt evidente, dar și din punct de vedere al dreptului internațional.

„Autostrada Unirii va duce la Chișinău”

MN: Peste câteva zile se împlinesc 33 ani de la al doilea Pod de Flori, un eveniment extrem de important pentru românii de pe cele două maluri ale Prutului. Dacă în ceea ce privește conexiunile pe partea rutieră există oareșce progres în ultima vreme, pe partea feroviară lucrurile arată extrem de rău. Un tren care pornește de la București ajunge la Chișinău după aproape 13 ore, ceea ce este absolut inadmisibil având în vedere distanța de sub 500 km. Ce acțiuni se întreprind pentru a ameliora această situație?

VC: Recent au fost semnate trei memorandumuri pentru trei poduri. Un pod nou Leușeni-Albița, va fi renovat podul de la Sculeni, va fi construit un pod nou la Bumbăta-Leova și va fi construit un pod nou la Ungheni, care va conecta Autostrada Unirii de pe teritoriul României cu viitoarea Autostrada Unirii care va duce la Chișinău. Vă asigur că nu ne vom opri aici. Se discută și despre alte poduri. Anterior a fost reparat podul Cahul-Oancea.

În ceea ce privește calea ferată, noi avem deja un angajament al Franței pentru reabilitarea actualei căi ferate, care ne va permite să mărim viteza trenurilor. Problema ecartamentului există și în statele baltice. Ele nu au renunțat la ecartamentul sovietic, dar au găsit o altă soluție pentru a fluidiza traficul. Înțeleg că ar fi mai acceptabil din punct de vedere economic. Acest lucru nu ar trebui să excludă ideea construirii unei noi căi ferate cu ecartament european, care să permită circulația unor trenuri de mare viteză. Spre asta trebuie să tindem. Acesta trebuie să fie un obiectiv strategic iar eu îl promovez de fiecare dată în discuțiile pe care le am la București. Au fost inițiate anumite discuții cu antreprenori japonezi care ar fi interesați să construiască o astfel de cale ferată, care să unească Pașcani, Iași, Ungheni, Chișinău și Odesa. Astfel de discuții au fost purtate și de domnul Marcel Ciolacu, care în urma rotației va deveni prim-ministru (n.r. – interviul a fost acordat luni, 12 iunie), și domnul Nicolae Ciucă, în timpul vizitei în Japonia. Tatonări și discuții au loc iar subiectul este în atenția celor mai importanți factori politici din România și Republica Moldova. În relația noastră bilaterală trebuie să fim ambițioși.

MN: Apropo de relația bilaterală dintre România și Republica Moldova. De ce a fost nevoie de 6 ani pentru ca fostul deputat PSD Cristian Rizea, condamnat definitiv în România, să fie adus din Republica Moldova pentru a fi încarcerat?

VC: Această întrebare ar trebui adresată fostelor conduceri ale Republicii Moldova, domnului Igor Dodon, fostul președinte, foștilor prim-miniștri, Pavel Filip, foștilor și actualilor judecători, oligarhilor noștri care l-au susținut și acum sunt fugari, domnul Plahotniuc. Ei ar trebui întrebați cum a ajuns un astfel de domn cu dosar penal să obțină cetățenia Republicii Moldova. Nu actuala guvernare este de vină. Actuala guvernare a făcut tot posibilul să îl aducă și a făcut-o. A făcut-o respectând procedurile legale. Am demonstrat că facem ordine și respectând rigorile legislative. Problema este în sistemul nostru judecătoresc care în continuare se opune reformelor, nu tot. Până când nu vom face ordine în justiție, până când independența justiției să apere actul de justiție și nu pe corupții din justiție, vom avea astfel de triste exemple. Cred că schimbarea are loc. S-a început un proces de evaluare a celor mai importanți factori decizionali, care se va extinde la tot sistemul. Am început un proces fără a avea experiența necesară, sunt și obstacole, sunt și greșeli, dar avansăm. Dacă societatea va avea înțelepciunea necesară să acorde actualei guvernări încă un mandat, împreună cu celelalte forțe proeuropene, fără îndoială până în 2030 vom avea o justiție mult mai credibilă.

MN: Există riscuri de destabilizare în Găgăuzia, având în vedere rezultatul ultimului scrutin pentru funcția de bașcan?

VC: Cred că politicienii noștri au înțelepciunea pentru a evita escaladarea. Au acceptat alegerea, chiar dacă nu le place, făcută de cetățenii noștri din Găgăuzia. Doamna Evghenia Guțul va trebui să răspundă acum în fața cetățenilor pentru promisiunile făcute. Trebuie să gestioneze afacerile locale, va trebuie să facă investiții, să modernizeze infrastructura… Trebuie să înțeleagă că investițiile europene sunt condiționate de anumite reforme, iar aceste reforme sunt legate de combaterea corupției, eficientizarea guvernării locale, de a face ordine în finanțele publice și de a accepta valorile europene. Acest lucru trebuie să fie clar în dialogul nostru cu cetățenii și autoritățile din autonomia găgăuză. Nu este corect să ceri investiții de la UE și să denigrezi valorile UE, cum ar fi egalitatea, respectul pentru minorități etnice, de sex sau religioase. Sunt niște contradicții flagrante în regiune. Și partenerii noștri occidentali trebuie să fie foarte riguroși cu acordarea asistenței pentru autonomia găgăuză.

MN: Din discuțiile pe care le purtați cu oficialii de la București, în situația unui atac militar asupra Republicii Moldova, România va interveni cu trupe pentru a-i apăra pe cetățeni?

VC: Nu s-a vorbit niciodată despre așa ceva. România este membru NATO și UE. Astfel de decizii nu pot fi luate doar de România, se iau în discuții cu aliații. România este un stat serios și își respectă angajamentele. Ceea ce știm, iar acest lucru a fost public de președintele Klaus Iohannis, Republica Moldova nu va fi lăsată singură în orice circumstanță. Mai mult decât atât nu pot să vă spun. Știm că România va fi alături de noi, nu vom fi singuri. Rusia și partenerii săi din Republica Moldova au înțeles acest lucru.

MN: În ultimii ani, mai mulți politicieni din Republica Moldova, ale căror conexiuni la Moscova sunt de notorietate, cum ar fi Ion Ceban și Irina Vlah, au întreprins vizite în România, în timpul cărora au avut întrevederi cu primari sau politicieni de la centru. Cum vedeți dumneavoastră ca ambasador aceste acțiuni?

VC: În contextul războiului asupra Ucrainei, cei care vorbesc despre UE să fie atenți cu astfel de întâlniri. Domnul Ceban a devenit brusc proeuropean și promotor al valorilor românești, deși anterior se pronunța pentru referendum să renunțăm la acordul de asociere. De asemenea, era un aprig critic al valorilor europene. Și-a schimbat un pic hainele, nu știu dacă și-a schimbat și esența. Nu privim cu ochi buni astfel de vizite în momentul în care Rusia este un stat agresor în Ucraina.  Este clar cine ne sunt prietenii și ne sunt dușmanii. Noi suntem un stat democratic și fiecare își poate alege partenerii.

Sursa foto: Inquam Photos / Alexandru Bușcă

Share this...

Facebook

Twitter

Linkedin

Whatsapp