În așteptarea trenului pierdut. Reportaj în Gara Giurgiu, la 154 ani de la inaugurarea primei linii de cale ferată din România – FOTO
Astăzi se împlinesc 154 ani de la deschiderea căii ferate București-Giurgiu, prima construită în România acelor vremuri. Cu această ocazie, vă prezentăm imagini realizate în Gara Giurgiu, de unde, din păcate, niciun tren nu a mai pornit pe ruta directă către Capitală din anul 2005, atunci când podul feroviar de Grădiștea s-a prăbușit. Abia în 2021, au început lucrările necesare pentru reluarea circulației feroviare, însă acestea ar trebui să fie gata, conform ultimelor informații, în luna aprilie a anului viitor.
Istoria primei linii de cale ferată din România, Bucureşti Filaret-Giurgiu, a început să se scrie în 1865, odată cu concesionarea acordată societății britanice Barkley – Stabiforth. Realizarea liniei a durat aproape doi ani, între 1867-1869, iar costul unui km a fost de 193.019 lei aur, la care s-au adaugat și valoarea exproprierilor făcut de stat, potrivit studiu realizat de Mihaela Manolache de la Biblioteca Națională.
În lungime de 67,171 km, arată sursa citată, linia Bucureşti Filaret-Giurgiu (67,171 km) a avut patru poduri metalice, proiectate de inginerul-şef William McCandlish, ce traversau râurile: Sabarul Mare, Sabarul Mic, Argeş, Neajlov/Nesbor, cu lungimi ce variau între 19,95 m și 146,96 m.
La 19/31 octombrie 1869 a fost inaugurată oficial linia Bucureşti-Filaret – Giurgiu. În prima călătorie oficială, locomotiva trenului denumită „Michaiu Bravu” a fost condusă chiar de J. T. Barkley. O a doua garnitură de vagoane a plecat la 15 minute după prima, fiind remorcată de a doua locomotivă denumită „Dunărea” condusă de primul mecanic român Nicolae Tănase. Vagoanele fuseseră construite în Anglia, la Manchester, de fabrica Ashbury.
„Gradul de civilizație al unui popor se măsoară prin numărul kilometrilor căilor sale ferate.”, declara prim-ministrul de la acea vreme, Dimitrie Ghica, pe peronul Gării Giurgiu.
Călătorie peste timp
Tot în Gara Giurgiu am ajuns și noi, 154 ani mai târziu. Printre bălării și gunoaie, răsare o clădire frumoasă, bine îngrijită, asta grație unor lucrări de modernizare făcute în urmă cu mai bine de 10 ani. Cu siguranță a contat și faptul că foarte puțini cetățeni mai aleg să călătorească astăzi cu trenul de aici.
Motivele? Circulația feroviară pe linia București – Giurgiu este suspendă din anul 2005, după prăbușirea podului feroviar de la Grădiștea din cauza unor excavații făcute la una baza uneia dintre pile. În ziua în care am vizitat Gara Giurgiu, un singur cetățean aștepta sosirea trenului.
În prezent, de aici mai pleacă nouă trenuri pe zi, însă niciunul nu merge direct la București. Se face un ocol prin Videle, județul Teleorman, din cauza căruia călătoria între orașul de la Dunăre și Capitală durează între 2 ore 40 minute și 3 ore 39 minute. Evident, în atare condiții, cei mai mulți dintre cetățeni aleg microbuzul, cu care călătoria durează în jur de o oră.
Drumul de fier și-ar putea însă reintra în drepturi de anul viitor. În luna aprilie 2024, conform celor mai recente informații publicate de CFR, circulația trenurilor pe traseul inițial ar trebui să se reia. Lucrările pentru redeschiderea căii ferate ar fi trebuit să fie gata încă de anul acesta, însă constructorul, firma austriacă Porr, a întâmpinat probleme cu procurarea unor tabliere metalice, dar și cu stabilizarea malurilor râului Argeș. Conform celor mai recente date publicate de CFR, aferente lunii septembrie, avansul proiectului a ajuns la 84%. Odată cu finalizarea acestei investiții, călătoria cu trenul între București și Giurgiu ar trebui să se reducă cu circa 2 ore, ceea ce va face transportul feroviar mult mai atractiv, mai ales că prețurile unei călătorii cu trenul ar trebui să fie mai mici decât ale uneia pe cale rutieră.
Abia apoi România ar trebui să înceapă modernizarea acestei căi ferate, astfel încât trenurile să poată circula cu până la 120 km/h. Investiția, estimată la 500 milioane euro, a fost aprobată în luna octombrie de Comisia Europeană. Aceasta presupune reabilitarea liniei Progresu – Jilava – Vidra, reabilitarea liniei Comana – Giurgiu Nord – Giurgiu Frontieră, electrificarea întregului tronson și dublarea liniei Daia – Frătești, în lungime de 4,2 km.
Imagini realizate în Gara Giurgiu:
Comentarii