Friday, April 10, 2020
Jurnalism corect


IJ: Acțiune dispciplinară pe numele lui Bogdan Pîrlog, procurorul care a deschis dosarul 10 august

By Raluca Ionescu-Heroiu , in Justitie Stirile zilei , at 6 septembrie 2019 Etichete: , , , ,

Inspecţia Judiciară a dispus cercetarea disciplinară a lui Bogdan Pîrlog, prim-procuror adjunct la Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti, fiind acuzat de abateri disciplinare. Procurorul Pîrlog este cel care a deschis dosarul 10 august, în urma protestelor violente de anul trecut, din Piața Victoriei.

„Din verificările efectuate, inspectorii judiciari au reţinut că susţinerile procurorului Pîrlog, cuprinse în comunicatul Asociaţiei „Iniţiativa pentru Justiţie” din 30 martie 2019, sunt false, au un efect defăimător cu privire la activitatea procurorilor Secţiei de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie şi, ca atare, aduc atingere onoarei, probităţii profesionale, precum şi prestigiului justiţiei.
Acţiunea a fost înaintată Secţiei pentru procurori în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii care va decide cu privire la angajarea răspunderii procurorului în cauză.

Acţiunea a fost înaintată Secţiei pentru procurori în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii care va decide cu privire la angajarea răspunderii procurorului în cauză”, transmite IJ, printr-un comunicat de presă.

Pîrlog critică sistemul din România: Justiția va înceta să existe

La o întâlnire pe tema stării justiției, organizată la inițiativa lui Klaus Iohannis, au participat mai mulți reprezentanți ai Asociației „Inițiativa pentru Justiție”. În cadrul întrunirii au vorbit mai mulți procurori, printre care și Bogdan Pîrlog, care a atras atenția asupra mai multor aspecte din justiție. Ulterior, Inspecția Judiciară s-a autosesizat.

„Distrugerea sistemului judiciar a început cu distrugerea poliției judiciare, în 2017; urmare a unei politici iresponsabile de pensionare, prin anunțarea unor modificări ale condițiilor de pensionare, 17.000 de ofițeri și subofițeri de poliție judiciară au ieșit la pensie, în decurs de trei luni, în condițiile în care deja existau 10.000 de locuri vacante în sistem. A rezultat, astfel, un deficit de personal de peste 50%, care a afectat grav capacitatea de efectuare a urmăririi penale, în special în cauzele de competența parchetelor de pe lângă judecătorii, care se confruntau și se confruntă cu cel mai mare volum de activitate.

A urmat emiterea OUG nr. 13/2017, ordonanță prin care clasa politică a inițiat demersurile de anulare a eforturilor depuse în lupta împotriva corupției și a continuat distrugerea justiției.
În continuare, au fost aduse o serie de modificări legilor justiției, având ca efect distrugerea bazei de resurse umane a parchetelor și a instanțelor (prin creșterea perioadei de studiu la INM de la 2 la 4 ani, creșterea perioadei de stagiu de la 1 la 2 ani, modificarea condițiilor de promovare efectivă prin creșterea vechimii necesare și modificarea modalității de evaluare, scăderea perioadei de vechime în magistratură necesară pentru pensionare de la 25 la 20 de ani), majorarea artificială și nejustificată a volumului de muncă a instanțelor și parchetelor (inclusiv prin introducerea de termene imperative nerealiste a căror nerespectare constituie abatere disciplinară și prin creșterea numărului de judecători în anumite completuri), afectarea statutului procurorilor și instituirea unor mecanisme de control și presiune asupra magistraților (prin înființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, reorganizarea Inspecției Judiciare, creșterea puterilor Ministrului Justiției, atât în ceea ce privește numirile și revocările în și din cele mai importante funcții de conducere din ministerul public, cât și în ceea ce privește controlul asupra procurorilor, modificarea regimului răspunderii patrimoniale a magistraților pentru erori judiciare).

În ceea ce privește Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, aceasta apare ca fiind înființată din două motive principale: pe de o parte, pentru a asigura impunitatea magistraților corupți, agreați de putere, cu riscul refacerii rețelelor de corupție din anii ’90 și din prima partea a anilor 2000, pe de altă parte, pentru a acționa ca un organ represiv, care să poată fi folosit împotriva magistraților incomozi – aspecte cu privire la care magistrații au atras atenția încă de la momentul punerii în discuție a înființării acestei secții speciale. Acești magistrați au fost considerați alarmiști. Din păcate însă, după începerea activității secției speciale, temerile magistraților au fost confirmate, în special, de comunicările publice ale secției. Din aceste comunicări oficiale rezultă o discrepanță între situația de fapt descrisă și încadrarea juridică dată faptelor cercetate, discrepanță pe care o poate remarca orice persoană care posedă cunoștințe elementare de drept penal.

De la bun început, Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție nu a fost concepută ca unitate operațională: schema secției prevede un număr de maxim 15 procurori (în prezent funcționează 6). Aceștia nu au posibilitatea efectivă de a investiga ceea ce, anterior, investigau 150-200 de procurori de la mai multe parchete; în mod obiectiv, considerând că acționează cu bună-credință și depun toate eforturile, 15 oameni nu pot face față unui asemenea volum de muncă.
S-a clamat că secția specială pentru magistrați va fi o unitate de elită. Constatăm însă că persoanele care au fost numite în cadrul acesteia nu fac parte din elita corpului procurorilor: actualul procuror-șef a avut o activitate de investigare nesemnificativă la un parchet de pe lângă o judecătorie mică, apoi a funcționat ca procuror „de instanță”, după care a ocupat o funcție de conducere și ulterior a funcționat ca inspector judiciar.

Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție investighează doar magistrații, spre deosebire de fostul serviciu omonim din DNA, care investiga infracțiunile de corupție și asimilate de competența DNA, din zona justiției, indiferent de autor (avocat, polițist, grefier, magistrat).
Un alt aspect grav îl constituie legiferarea pentru satisfacerea unor interese personale, punctuale, cum s-a procedat cu prelungirea mandatelor inspectorului-șef și inspectorului-șef adjunct din cadrul Inspecției Judiciare.

Ca urmare a modificărilor legislative recente, justiția, ca fundament al statului de drept și ca serviciu public, va înceta să existe”, se arată în comunicatul Asociației „Inițiativa pentru Justiție”, semnat de Bgdan Pîrlog.

sursa foto: Inquam Photos /Octav Ganea

Comentarii


    Lasă un răspuns


    Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

    MainNews

    FREE
    VIEW