Fugarii români ar putea suporta costurile făcute cu extrădarea lor / Suma plătită de statul român în 2023 pentru a aduce în țară o parte din condamnații care au încercat să se sustragă de la închisoare
Ministerul Justiției a pus în dezbatere publică marți, 16 ianuarie, un proiect de lege prin care persoanele care se sustrag de la urmărirea penală, judecată sau închisoare fugind peste graniță să fie obligați să își achite costurile cu aducerea lor în România. Statul român a cheltuit în anul 2023 aproximativ 10 milioane de lei (două milioane de euro) cu aducerea în țară a condamnaților la închisoare fugiți peste graniță, a declarat ministra Justiției, Alina Gorghiu, potrivit News.ro. Costurile pentru aducerea în țară a unui fugar pot ajunge până la 25.000 de euro, a mai precizat ministra de resort.
În expunerea de motive a proiectului de act normativ se arată că fenomenul fugarilor a fost în ascensiune în ultimii ani, conform datelor prezentate. În detaliu, în anul 2020 s-au dispus măsuri de urmărire internațională pentru 1.260 de persoane, în timp ce în 2021 acest număr a crescut la 1.420. Anul 2022 a consemnat un nou nivel al acestui fenomen, cu 1.574 de persoane urmărite internațional, iar în 2023 s-au luat măsuri similare pentru 1.530 de indivizi.
În ultimii ani, mai mulți români condamnați definitiv pentru fapte de corupție au ales să scape de închisoare, plecând în statele cu o legislație mai permisivă. Fosta șefă a DIICOT, Alina Bica, fostul acționar al clubului Dinamo, Dragoș Săvulescu, fostul ofițer SRI, Daniel Dragomir, fostul președinte al Consiliului Județean Neamț, Ionel Arsene și Mario Iorgulescu, fiul lui Gino Iorgulescu, sunt doar câțiva dintre infractorii care se sustrag de pușcărie în Italia.
Cel mai recent pe această listă este Cătălin Cherecheș, primarul municipiului Baia Mare, condamnat definitiv la cinci ani de închisoare, care a ieşit din ţară vineri, 24 noiembrie, la ora 7:49, înainte de pronunţarea sentinţei, prin punctul de frontieră Petea, cu buletinul unei rude. Cherecheș a fost prins, ulterior, în Germania.
Costurile pentru aducerea în țară a unui fugar pot ajunge până la 25.000 de euro
Ministra Justiţiei, Alina Gorghiu, a declarat marţi, 16 ianuarie, într-o conferință de presă susținută la Pitești, că aducerea în țară a unui fugar costă statul între câteva mii de euro şi 25.000 de euro.
„Dacă pornim de la premisa ca anul trecut Ministerul Afacerilor Interne a organizat un număr de 586 de misiuni pentru a putea aduce în ţară respectivele persoane care au fugit, va trebui să facem un calcul şi vă pot preciza că numai anul trecut, statul român a cheltuit ca să aducă înapoi fugari o sumă peste 10 milioane de lei. Eu spun că este mult, raportat la faptul că acea persoană a decis să nu execute pedeapsa în România. Mi se pare incorect ca statul român să suporte şi costurile aducerii lui în ţară. Pentru un fugar adus pe cale terestră, dintr-o ţară vecină, costurile sunt mai mici, pentru fugarii pe care i-am adus din Madagascar costurile au fost foarte mari. Dacă ai avut bani să fugi în Madagascar, sigur găseşti bani să suporţi cheltuielile de aducere în ţară”, a arătat Gorghiu, adăugând că în cazul unei astfel de misiuni aeriene sunt implicaţi cel puţin doi ofiţeri de poliţie.
Instanța supremă blochează „legea fugarilor”
După ce Camera Deputaților a aprobat, în calitate de for decizional, proiectul de lege care prevede ca cei care sunt condamnați definitiv și nu se prezintă în termen de șapte zile la arest pot primi suplimentar alți trei ani de pedeapsă pentru evadare, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a anunţat, la începutul lunii decembrie, că atacă legea la Curtea Constituţională a României (CCR).
„Sesizarea de neconstituţionalitate priveşte prevederile actului normativ indicat, în ansamblul său, Secţiile Unite apreciind că ar fi încălcate prevederile art. 1 alin. (5) privind principiul legalităţii, art. 21 alin. (3) din Constituţia României cu privire la dreptul la un proces echitabil coroborat cu prevederile art. 23 alin. (2) privind dreptul la libertate individuală, precum şi art. 15 alin. (1) şi (2) din Constituţie privitor la neretroactivitatea legii”, explică magistrații Înaltei Curți.
Foto: Inquam Photos / Octav Ganea
Comentarii