EXCLUSIV STB introduce automate de plată în locul casierilor / Adrian Criț: Angajații vor fi distribuiți pe partea de control – INTERVIU

Societatea de Transport București se pregătește să renunțe la cea mai mare parte a centrelor de vânzare a biletelor, acestea urmând să fie comercializate în câteva mii de puncte automate, deja existente, unde se achiziționează cartele de telefonie mobilă sau se pot plăti facturi. Informația a fost dezvăluită în exclusivitate de directorul general al companiei, Adrian Criț, într-un interviu acordat pentru Mainnews.ro. 

Finanțată în cea mai mare parte din bugetul Primăriei Capitalei, Societatea de Transport București este practic obligată sa facă economii pentru a se menține pe linia de plutire. O soluție în acest sens, consideră directorul Adrian Criț, este desființarea majorității centrelor de vânzare, în condițiile în care deja 10% dintre vânzări sunt efectuate prin intermediul aplicației 24Pay. În plus, călătorii vor putea achiziționa titluri de călătorie de la punctele automate de plată, amplasate deja în mai toate zonele orașului.

Adrian Criț a precizat că, în zonele cele mai importante, vor fi menținute câteva centre de vânzare cu interacțiune umană, care vor avea rol și de informare. Directorul promite că vânzătorii nu vor fi disponibilizați, aceștia urmând să fie transformați în controlori.

Redăm prima parte a interviului acordat de Adrian Criț: 

MN: Bugetul STB în acest an este de 1,6 miliarde lei, din Primăria asigură circa 1,25 miliarde lei. Subvenția alocată de municipalitate este mai mare decât în anul pandemic 2021, asta deși tarifele au crescut. Ne puteți explica cum s-a ajuns aici?

AC: Avem o creștere pe partea de venituri de 25% față de anul anterior. Dacă facem o comparație, pe luna februarie 2023 față de 2022, am avut o creștere mai mare. O să vedem ce urmează luna aceasta. Într-adevăr, municipalitatea a pus la dispoziție venituri suplimentare pe partea de compensare. Mai avem niște venituri din unele lucrări pe care noi le efectuăm.

MN: Cheltuielile de natură salarială în STB reprezintă circa 1 miliard lei. Vă gândiți să renunțați la anumite categorii de angajați? 

AC: În ultima perioadă noi am externalizat anumite servicii, cum ar fi cele legate de curățenia în vehicule. Sunt discuții referitoare la anumite activități unde noi suntem deficitari pe componenta calitativă. Numărul de angajați a scăzut cu 1.400 în ultimii doi ani, luând în considerare că anumite activități nu mai sunt efectuate în cadrul STB. Odată cu digitalizarea nu am mai angajat alte persoane, după ieșirea unor angajați la pensie. Am redus numărul de centre de vânzare. Un nou proiect presupune că vom avea câteva mii de centre de vânzare automate.

MN: Pe modelul de la metrou? 

AC: Pe modelul acelor centre care vând cartele de telefon. Acestea vor fi integrate cu sistemul automat de taxare de care noi dispunem. Sunt patru companii la nivel municipal care au o rețea de câteva mii de centre. Acestea vor fi integrate cu sistemul nostru.

MN: Practic, câte puncte de vânzare vor mai rămâne? Ce se va întâmpla cu angajații?

AC: Noi digitalizăm tot ceea ce înseamnă componentă de vânzare. O parte dintre angajați vor rămâne în centrele care vor rămâne. Sunt anumite puncte cheie în oraș unde este nevoie de interacțiunea umană. Acele centre vor asigura, pe lângă componenta de vânzare, și componenta de informare a călătorilor. Pe de altă parte, în ultimii doi ani s-au adus modificări substanțiale în zona de vânzare. Avem aplicația 24Pay, care este din ce în ce mai utilizată și care deja asigură circa 10% din volumul total de vânzări. Avem aplicația de plată prin SMS, avem aplicația YouthTB, care sprijină elevii și studenții, avem aplicația online și suntem deschiși în continuare către noile tehnologii. Cert este că, în măsura în care vom fi nevoiți să reducem numărul de posturi ca urmare a transformării digitale, acele persoane vor fi distribuite acolo unde este nevoie în companie. Mă refer în principal la partea de control, care este deficitară. Angajații nu ar schimba direcția, dar ar face o activitate care ar aduce beneficii mai mari. Astfel s-ar putea monitoriza mai bine starea de igienă, respectiv s-ar monitoriza mai bine călătorii care circulă fraudulos.

MN: Când se va migra? 

AC: Deja suntem în proces de migrare, avem niște contracte semnate, acum așteptăm implementarea. Suntem în perioada de dezvoltare. Trebuie făcută o interfață între acele automate și sistemul nostru automat de taxare. Această interfață o face fiecare dintre proprietarii acelor sisteme de vânzare.

MN: Se va face economie la bugetul companiei?

AC: Costurile cu vânzarea titlurilor de călători sunt în jur de 24% din totalul vânzărilor directe. Prin digitalizare ne vom duce la maxim 5%. Ne gândim la angajații noștri. Vrem să dăm o altă față centrelor de vânzare. Noi nu vrem să mai funcționăm în acele spații.

MN: Care este în acest moment costul real al unei călătorii? 

AC: Noi funcționăm pe baza regulamentului numărul 1370/2007. Acolo se specifică că societatea are un venit din vânzarea biletelor și există acea compensare care acoperă diferența de tarif dintre costul real și cel cu care sunt comercializate titlurile de călătorie. Este clar că noi trebuie să investim în continuare.

MN: Luați în calcul o nouă majorare de tarif?

AC: Este o decizie pe care o ia municipalitatea. Se pune problema unei balanțe, între ce putem noi să oferim călătorilor și cea poate suporta municipalitatea. Dacă discutăm în termeni reali, știm că bugetele UAT-urilor sunt destul de limitate, însă totul ține de decizia conducerii acestora. Sunt niște costuri. Acestea pot fi asumate în integralitate sau pot fi transferate către călători.

MN: Dar sunt discuții în acest sens? 

AC: Nu au fost astfel de discuții în ultima perioadă, probabil că și din ceea ce se observă la nivel mondial. Se prefigurează la modul real o nouă criză economică, astfel că e dificil de împovărat călătorii. Dacă este însă să facem o comparație cu ceea ce se întâmplă în Europa ca pondere a venitului mediu, este clar că noi suntem la limita inferioară.