Poliția de Frontieră contrazice datele oficialilor austrieci, invocate în refuzul pentru Schengen
Aproximativ 10.600 de migranți au tranzitat România în primele 11 luni ale anului 2022, iar fenomenul migrației ilegale a fost mai scăzut față de anii precedenți în zona rutei Balcanilor de Vest, susține Poliția de Frontieră într-un răspuns care demontează argumentul principal folosit de Austria pentru a bloca aderarea României la Spațiul Schengen.
Poliția de Frontieră arată că, în România, „dinamica fenomenului migraționist” este „influențată” de fluxul migraționist din regiunea Balcanilor de Vest (ce vizează Albania, Bosnia şi Herţegovina, Kosovo, Muntenegru, Macedonia de Nord şi Serbia) și, indirect, pe ruta Mediteranei de Est (Grecia, Cipru și Bulgaria).
„În prezent, indicatorii de migraţie ilegală se află în scădere la intrarea în ţară comparativ cu anii anteriori, dar situaţia la frontieră este atent monitorizată, atât la nivel naţional, cât şi la nivel european, urmând a fi menţinute, progresiv, măsurile dispuse pentru creşterea capacităţii operative în zona de competenţă, în mod special la graniţa de sud-vest”, explică Poliția de Frontieră în răspunsul acordat Main News, pe 20 decembrie.
Astfel, polițiștii de frontieră susțin că au depistat aproximativ 4.700 de persoane care au încercat să intre ilegal în țară și 5.900 de cetățeni străini care au încercat să iasă ilegal din România în primele 11 luni din 2022, iar cei mai mulți dintre ei provin din India, Bangladesh, Siria, Afganistan, Pakistan, Irak, Turcia, Nepal și Egipt.
„Mare parte dintre ei au acţionat organizaţi în grupuri de migranţi, cu sprijinul unor traficanţi. În acest context, au fost depistate aproximativ 520 de persoane implicate în traficul de migranţi – călăuze, transportatori, facilitatori”, arată sursa citată.
În comparație, pe parcursul anului 2021, 15.300 de migranți au tranzitat România, iar în 2020 10.550 de migranți au tranzitat România.
La frontiera cu Serbia, autoritățile române și autoritățile sârbe au prevenit intrarea în țară a peste 27.000 de persoane între ianuarie și noiembrie, dar polițiștii de frontieră subliniază că „în acest an se observă o scădere semnificativa a presiunii migraţioniste la frontiera cu Serbia”.
Mai mult, Poliția de Frontieră arată că numărul persoanelor detectate la frontiera României cu Serbia și numărul persoanelor care încercau să intre ilegal in România au scăzut cu aproape 60% față de primele 11 luni din 2021.
„În prezent, conform datelor Frontex, valorile raportate privind trecerile ilegale ale frontierei româno-sârbe reprezintă o treime din cele înregistrate în anul 2021, ceea ce confirmă faptul că România nu se află pe principala rută aleasă de migranţi pentru a ajunge în spaţiul Schengen”, susține Poliția de Frontieră.
Asta se întâmplă în condițiile în care, potrivit datelor Frontex, numărul persoanelor care au tranzitat statele de pe rutele Balcanilor de Vest și Mediteranei de Est au crescut cu 152%, respectiv 116%.
Cifrele prezentate de Poliția de Frontieră demontează, astfel, argumentul principal folosit de reprezentanții partidului de guvernare din Austria (cancelarul Karl Nehammer și ministrul de Interne Gerhard Karner – OVP) pentru a se opune aderării României la Spațiul Schengen.
Înainte de reuniunea Consiliului European din 15 decembrie, Karl Nehammer a reiterat că Austria are „100.000 de migranți din care 75.000 nu sunt înregistrați” și, ulterior, a avansat cifra de „20.000 de migranți ilegali” care au trecut prin România.
„Poliția română îi știe pe acești oameni înregistrați în România. E o problemă de securitate pentru toată Europa. Trebuie să rezolvăm împreună această problemă de securitate”, spunea Nehammer, înainte de reuniunea Consiliului European.
Ce măsuri a luat Poliția de Frontieră la granița cu Serbia
Poliția de Frontieră menționează că „rata mică de succes a tentativelor de trecere ilegală” la frontiera României cu Serbia vine pe fondul unei cooperări mai bune cu autoritățile sârbe și a suplimentării resurselor umane și tehnice (echipamente portabile cu termoviziune, autospeciale de supraveghere pe principiul termoviziunii și mijloace de mobilitate terestră), ce au crescut capacitatea de supraveghere.
Totodată, un alt factor invocat de Poliția de Frontieră este cooperarea cu agenția Frontex, „printr-un schimb de date și informații referitoare la persoanele/grupurile cunoscute cu preocupări pe linia migraţiei ilegale, în baza protocoalelor, planurilor sau înţelegerilor de cooperare”.
„În continuare situaţia este atent monitorizată, atât la nivel naţional, cât şi la nivel european, fiind menţinute, progresiv, măsurile dispuse pentru creşterea capacităţii operative în zona de competenţă, în funcţie de dinamica situaţiei operative”, mai notează Poliția de Frontieră.
Sursă foto: Uniunea Europeană
Comentarii