Între 25 și 28 iunie, elevii de clasa a VIII-a vor susține Evaluarea Națională. După rezultatele dezastruoase de la simularea din iarnă, mulți se întreabă dacă au reușit școlarii, între timp, să se pună la punct pentru a obține rezultate mai bune. Un profesor de matematică din Capitală, intervievat de Main News, a dat un răspuns încurajator

Peste 176.000 de elevi înscriși în clasa a VIII-a la începutul anului școlar 2023-2024, la nivel național, ar urma să susțină, în mai puțin de două săptămâni, Evaluarea Națională, potrivit Ministerului Educației. Vineri, 14 iunie, a fost ultima zi de înscriere a elevilor la examenele din cadrul Evaluării Naționale, dar și ultima zi de școală pentru aceștia.

Elevii au fost înscriși la examen automat, printr-o aplicație specială, de către secretariatele școlilor unde învață, scutindu-i astfel pe părinți de corvoada procurării și prezentării unor documente.

Calendarul Evaluării Naționale pentru elevii claselor a VIII-a

Potrivit calendarului stabilit de Ministerul Educației, elevii de clasa a VIII-a vor susține, în 25 iunie, proba scrisă la Limba română, în 27 iunie, proba scrisă la Matematică și, în 28 iunie, proba scrisă la Limba maternă. Conform sursei citate, în 3 iulie 2024 vor fi afișate rezultatele înaintea contestațiilor, după care, în după-amiaza aceleiași zile, vor putea fi depuse contestații, iar între 4 și 9 iulie urmează ca acestea să fie soluționate, rezultatele finale ale examenelor fiind afișate pe 9 iulie.

Rezultatele obținute de elevii claselor a VIII-a la simularea Evaluării Naționale, din luna februarie a acestui an, au fost considerate de mulți un adevărat dezastru, mai ales la Matemarică, unde mai mult de jumătate dintre elevi (57%) au obținut note sub 5. La Română, rezultatele au fost ceva mai bune, însă și aici mai mult de un sfert dintre elevi (26%) au luat note sub 5. Potrivit profesorilor de matematică, la această materie au fost obținute cele mai mici note din ultimii patru ani.

De la capăt ce au scăzut rezultatele față de anii precedenți

Pentru a afla motivele din spatele acestor cifre alarmante obținute de elevi la simularea din iarnă, Main News a stat de vorbă cu un reputat profesor de matematică, director de școală din București, care a dorit să-și păstreze anonimatul.

Întrebat despre posibilele cauze ale acestei situații și dacă subiectele au fost mai dificile față de cele din anii precedenți sau elevii nu au acordat aceeași atenție materiei, profesorul a spus că, în primul rând, trebuie să ținem cont de evenimentele din ultimii ani: pandemie, grevă pe final de an școlar, care au determinat crearea unor subiecte cu un nivel de dificultate „foarte scăzut” și „o relaxare” a celor care acum se pregătesc să susțină examenul.

„Acum, dacă nivelul de dificultate revine în zona firească, este normal ca rezultatele să scadă”, explică profesorul.

De asemenea, continuă cadrul didactic, a contat și faptul că evaluarea lucrărilor s-a făcut, pentru prima dată, printr-o platformă online.

„Există și o lipsă de interes pentru notă, din partea elevilor, având în vedere că aceasta nu se trece in catalog ( n. red. Nota de la simulare), nici măcar nu este asociată cu numele celui care a obținut-o. Vina este a școlii, a sistemului, a oricui, numai a celui care obține o notă sub 5 nu este! În condițiile în care pentru media 5 sau chiar mai mică se poate primi bursă de merit, dacă la clase cu profil teoretic, matematică- informatică, se poate intra cu medie sub 5, de ce să ne facem probleme in legătură cu rezultatele la simulare?”, spune profesorul.

Elevii pot obține acum rezultate mai bune decât la simulare

Întrebat dacă au reușit elevii, potrivit semnalelor pe care le are, să se pregătească intens, din iarnă și până acum, pentru ca la examenele din 25 – 28 iunie să obțină rezultate mai bune, profesorul a răspuns că, acolo unde „există interes din partea părinților și a elevilor, unde profesorul a parcurs integral materia, a realizat o recapitulare și a avut timp pentru organizarea, la nivel de clasă, a altor simulări, categoric da”.

„Simularea se dă la o dată stabilită de Ministerul Educației, fără să fie precedată de o perioadă de recapitulare și sistematizare a cunoștințelor. Din punctul meu de vedere, principalul scop al Simulării Evaluării Naționale este acela de a-i familiariza pe elevi cu condițiile de examen, de a le face cunoscute prevederile metodologiei de desfășurare a Evaluării Naționale. Se verifică funcționalitatea echipamentelor utilizate în cadrul examenului. În acest an, a fost introdusă o nouă metodă de distribuire a lucrărilor în vederea corectării. Lucrările au fost scanate în fața elevilor, în sălile de examen, iar apoi, prin intermediul unei platforme special create, au fost distribuite profesorilor evaluatori”, explică profesorul de matematică.

În opinia acestuia, este o soluție tehnică foarte bună, care va conduce la o apreciere mai fidelă a lucrărilor prin eliminarea unor posibile erori.

„Poate și acest mod de corectare a condus la rezultate mai slabe”, consideră profesorul.

„Subiectele ușoare nu-i pot departaja pe elevii silitori de oportuniști”

Potrivit sursei citate, nivelul de dificultate ridicat ar trebui păstrat la examenele din vară, pentru că un astfel de nivel „poate conduce la o selecție corectă, in concordanță cu nivelul de pregătire al candidaților”; „Subiectele ușoare ne creează o falsă impresie asupra nivelului de pregătire și nu pot conduce la o departajare clară a celor care muncesc constant și au căpătat cunoștințe și competențe față de oportuniști”.

Cadrul didactic a menționat că la școala pe care o conduce, notele de la simularea din iarnă au fost „sensibil mai slabe” la matematică, dar la limba română au fost mai bune decât anul trecut.

„Perioada aleasă (februarie) nu a fost tocmai potrivită”, a spus profesorul, adăugând că Ministerul Educației ar putea lua în calcul stabilirea, mai clar și pe termen mai lung, a perioadei pentru aceste simulări.

„Venind după un an în care doar cei care nu au vrut nu au luat note peste 7, elevii au crezut că vor primi subiecte la fel sau poate chiar mai simple. Mai multă consecvență în păstrarea nivelului de dificultate ar transmite mesaje clare elevilor referitor la ce îi așteaptă la examen. Și un prag de acces în liceu i-ar putea motiva suplimentar. Poate un prag mai ridicat pentru obținerea burselor de performanță ar ajuta”, este părerea profesorului.

Titularizarea, piatra de încercare. „Trebuie măsuri urgente”

La examenul de Titularizare de anul trecut, mai puțin de jumătate dintre candidați au reușit să obțină, la nivel național, notă peste 7. În contextul crizei de dascăli, multe posturi sunt ocupate de suplinitori, iar uneori nivelul de pregătire al acestora lasă de dorit (au fost luați suplinitori și cu note de 1 și 2, mai ales în mediul rural), arată mai multe statistici din ultimii ani. Întrebat dacă crede că această stare de fapt influențează, prin ricoșeu, rezultatele elevilor, profesorul de matematică a spus că, „din păcate, tot mai mulți tineri consideră neinteresantă această profesie”.

„În acest context, consider că situația se va înrăutăți dramatic dacă nu se vor lua măsuri urgente la nivel de sistem. Sunt posturi vacante care se ocupă foarte greu. Sunt specializări cu un deficit foarte mare de profesori. Procedurile de ocupare sunt greoaie, tot așa cum sunt și cele de destituire a persoanelor necorespunzătoare”, explică profesorul.

Cadrul didactic spune că, din păcate, tot ceea ce se promovează din punct de vedere legislativ, în ultima perioadă, „vine să mărească drepturile elevilor și ale părinților, iar profesorii sunt încorsetați în proceduri din ce în ce mai multe și mai stufoase”.

„Avem un Institut de Științe ale Educației, poate că specialiștii din cadrul acestuia ar trebui să vină cu răspunsuri și soluții la toate aceste probleme”, a conchis profesorul de matematică citat.

Share this...

Facebook

Twitter

Linkedin

Whatsapp