Estonia discută „serios” despre trimiterea de trupe în Ucraina pentru a prelua din sarcinile de pe front
Guvernul estonian ia în considerare în mod serios desfășurarea de trupe în vestul Ucrainei pentru a-și asuma roluri de luptă non-directe, degrevând astfel forțele ucrainene de sarcinile de pe linia frontului, potrivit lui Madis Roll, consilierul președintelui de la Tallinn pe probleme de securitate națională, citat de Breaking Defense.
Roll a declarat că Estonia discută serios această posibilitate și că în prezent evaluează fezabilitatea acesteia. Deși Estonia preferă să întreprindă o astfel de acțiune ca parte a unei misiuni NATO complete pentru a demonstra puterea colectivă, Roll nu a exclus posibilitatea ca țara să participe la o coaliție mai mică. El a subliniat importanța explorării tuturor opțiunilor și a sugerat că opoziția din partea națiunilor NATO s-ar putea schimba în timp.
Președintele estonian Alar Karis, în calitate de comandant-șef al națiunii, joacă un rol semnificativ în deciziile de politică externă, în ciuda atribuțiilor sale ceremoniale în raport cu prim-ministrul.
Comentariile lui Roll au venit după ce șeful forțelor de apărare ale Estoniei, generalul Martin Herem, a declarat la începutul săptămânii trecute pentru Breaking Defense că au existat discuții în cadrul armatei cu câteva luni în urmă cu privire la trimiterea de trupe în vestul Ucrainei pentru a prelua sarcini precum servicii medicale, logistice sau de apărare aeriană pentru unele orașe din vestul țării, dar că aceste discuții au dispărut după ce ideea a devenit un paratrăsnet public.
Au existat discuții în jurul unei potențiale desfășurări de trupe pentru a ajuta Ucraina, stimulate în parte de remarcile președintelui francez Emmanuel Macron, care a pledat pentru ca națiunile occidentale să ia în considerare o astfel de acțiune. Prim-ministrul estonian Kaja Kallas a părut să susțină declarația lui Macron, precizând că trupele nu vor fi trimise în luptă.
Oficialii estonieni, inclusiv comandantul forțelor de apărare Martin Herem și consilierul pentru securitate națională Madis Roll, au discutat posibilitatea de a contribui cu forțe pentru a sprijini Ucraina, reluând sentimentele exprimate de deputatul cheie Marko Mihkelson. Cu toate acestea, există diviziuni în cadrul NATO în ceea ce privește implicarea militară directă în Ucraina, unele națiuni, precum Germania și SUA, respingând ideea în mod categoric. În schimb, administrația Biden pune accentul pe oferirea unor pachete de ajutor substanțial Ucrainei, fără a angaja trupe.
Șeful Apărării britanice, amiralul Sir Tony Radakin, s-a abținut să comenteze potențialele reacții ale Rusiei față de forțele națiunilor NATO din Ucraina, subliniind că poziția Marii Britanii este clară: nu intenționează să urmeze această cale. El a subliniat că deciziile Marii Britanii nu sunt dictate de potențialul răspuns al Rusiei, ci mai degrabă de ceea ce Marea Britanie consideră a fi cea mai bună cale de acțiune.
Acest lucru contrastează cu declarațiile președintelui francez Emmanuel Macron și ale prim-ministrului lituanian Ingrida Šimonytė, care și-au exprimat deschiderea față de trimiterea de trupe în Ucraina. Šimonytė a recunoscut potențialul de escaladare din partea Rusiei, dar a subliniat importanța de a acționa în funcție de nevoile Ucrainei, mai degrabă decât de a lua în considerare exclusiv reacția Rusiei. Până în prezent, Ucraina nu a solicitat trupe lituaniene.
foto: Inquam Photos / Virgil Simionescu
Comentarii