Președintele Emmanuel Macron a învins-o pe contracandidata de extremă-dreapta Marine Le Pen detașat, au arătat luni, 25 aprilie, rezultatele finale ale scrutinului secund al alegerilor prezidențiale din Franța. În discursul susținut azi-noapte, el nu a dat dovadă de triumfalism, recunoscând nemulțumirea generalizată, astfel că toate privirile se îndreaptă acum către alegerile parlamentare din luna iunie, scrie Reuters.  

Macron a câștigat cu 58,54% din voturi, cu mult sub victoria sa de 66,1% împotriva lui Le Pen în prima lor confruntare din 2017 și foarte departe de cele 82% obținute de conservatorul Jacques Chirac în 2002, când majoritatea francezilor s-a mobilizat în condițiile în care extrema dreaptă a ajuns pentru prima dată în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din Franța.

„Mulți din această țară au votat pentru mine nu pentru că îmi susțin ideile, ci pentru a le ține la distanță pe cele ale extremei drepte. Vreau să le mulțumesc și știu că le sunt dator în anii care vor urma. Va trebui să fim binevoitori și respectuoși pentru că țara noastră este măcinată de atât de multe îndoieli, de atât de multe diviziuni”, a declarat Macron în discursul susținut după ce a revendicat victoria în alegeri.

În vârstă de 44 de ani, acesta a declarat că va aborda următorii cinci ani cu „ambiție și bunăvoință” și că „nu va lăsa pe nimeni în urmă”.

„De acum încolo, nu mai sunt un candidat al unui partid, ci sunt preşedintele tuturor. Ştiu că pentru mulţi dintre compatrioţi care au votat pentru extrema dreaptă, înţeleg supărarea şi furia lor şi este responsabilitatea mea să le ofer şi lor răspunsuri”, a mai spus Macron.

La rândul său, contracandidata Marine Le Pen și-a admis înfrângerea și a promis că nu va abandona poporul francez, după ce a pierdut în fața lui Emmanuel Macron.

În fața susținătorilor care o aclamau, ea a declarat că faptul că peste 41% dintre alegători au susținut-o reprezintă o „victorie”.

„În această înfrângere pot simți speranță”, a spus ea în fața susținătorilor care scandau „Marine! Marine!”.

„Mă tem că cei cinci ani care vor urma nu se vor rupe de cei cinci ani brutali pe care i-am avut. Îmi voi continua angajamentul față de Franța și față de francezi. Nu s-a terminat!”, a mai afirmat ea.

Alegerile parlamentare din Franța

Alegerile parlamentare din Franța urmează să aibă loc în luna iunie. La fel ca alegerile prezidențiale, acestea se desfășoară în două tururi de scrutin, dar de data aceasta este doar o săptămână între cele două tururi de scrutin – primul în data de 12, iar al doilea în data de 19 iunie.

Candidații au timp până pe 20 mai să depună actele de candidatură la prefectură, iar campania începe oficial pe 30 mai.

Alegerile parlamentare au ca scop alegerea deputaților, care reprezintă o zonă geografică și care fac parte din Adunarea Națională, camera inferioară a parlamentului francez.

Există 577 de deputați, fiecare reprezentând o zonă geografică de aproximativ 125.000 de locuitori, fiecare fiind ales pentru un mandat de cinci ani. Alegerile au loca o dată la cinci ani.

Cum funcționează sistemul de vot? În primul tur, în data de 12 iunie, alegătorii pot alege pe oricine de pe buletinul de vot.

Dacă un candidat obține peste 50% din voturi, este direct ales și nu mai este nevoie de un al doilea tur de scrutin.

Dacă nimeni nu obține mai mult de 50%, se organizează un al doilea tur de scrutin. Spre deosebire de alegerile prezidențiale, în turul al doilea pot fi mai mult de doi candidați – cei doi candidați cu cel mai mare scor trec în turul al doilea plus oricine a obținut mai mult de 12,5 % din voturi.

Alegătorii sunt apoi, din nou, chemați la urne în 19 iunie, iar de data aceasta este aleasă persoana care obține cele mai multe voturi, indiferent de procent.

De ce sunt importante aceste alegeri? Pentru că deputații formează majorități de vot în parlament, bazate pe partide.

Președintele este ales separat, prin vot direct, dar, odată ajuns la putere, are nevoie de sprijinul Adunării Naționale pentru a putea adopta orice lege.

În prezent, partidul lui Macron, La République en Marche, are majoritate în parlament și, prin formarea unei alianțe cu alte două partide, se bucură de o majoritate largă, ceea ce i-a permis lui Macron să adopte legi relativ ușor în ultimii cinci ani.

Rata de participare la vot pentru alegerile parlamentare din Franța este mult mai mică decât cea pentru alegerile prezidențiale.

În 2017, de exemplu, doar 42,6% dintre alegători au votat în turul al doilea al alegerilor parlamentare, cu mult sub cei 74% care au votat în turul al doilea al alegerilor prezidențiale.

Foto: Inquam Photos / George Călin

Share this...

Facebook

Twitter

Linkedin

Whatsapp