Tuesday, December 7, 2021
Jurnalism corect


Dosarul Gerota a fost clasat. PÎCCJ: Nu s-a putut dovedi că „pacientul 17” a fost sursa îmbolnăvirilor

By Raluca Ionescu-Heroiu , in Justitie , at 22 iulie 2020 Etichete: , ,

Procurorii de la Parchetul General au decis clasarea dosarului deschis ca urmare a infectărilor cu Covid-19 de la Spitalul de Urgență Profesor Doctor Dimitrie Gerota. Anchetatorii susțin că nu au putut proba că fostul adjunct al Poliției Capitalei, Nelu Lupu, cunoscut în spațiul public ca „pacientul 17”, a fost sursa îmbolnăvirilor. 

Pacientul 17 a ascuns faptul că a fost plecat din țară, într-o „zonă roșie”, respectiv Israel. Iresponsabilitatea acestuia a dus la declanșarea mai multor anchete epidemiologice și infectarea mai multor persoane, printre care chiar și medici.

Vezi și Cine este „pacientul nr.17”, cel care a declanșat anchete epidemiologice la trei instituții din București. Efectele iresponsabilității fostului adjunct al Poliției Capitalei

Contactat de mainnews.ro, Nelu Lupu a spus că nu vrea să comenteze decizia „corectă” a procurorilor.

Comunicatul Parchetului General

„Procurorii Secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție au dispus clasarea cauzei cu privire la infracțiunile de zădărnicirea combaterii bolilor (art.352 alin. 1 Cod penal) și fals în declarații ( art.326 Cod penal), fapte presupus comise de către o persoană  infectată cu virusul SARS-COV-2 și internată în ziua de 5 martie 2020 la Spitalul de urgență ”Profesor doctor Dimitrie Gerota”.

Urmare probatoriului administrat nu s-a putut stabili cert, cu argumente științifice, împrejurarea în care persoana internată s-a infectat  și dacă aceasta a fost sau nu sursa infectării cvasi-generalizate din Spitalul de Urgență „Profesor Doctor Dimitrie Gerota”.

În lipsa altor testări, realizate asupra altor pacienți, vizitatori, personal medical, anterior sau în perioada internării persoanei vizate, sursa „inițială” de SARS-COV-2 din Spitalul de Urgență „Profesor Doctor Dimitrie Gerota” rămâne nesigură, variantele teoretice – imposibil de înlăturat la un nivel de certitudine impus de standardul de probațiune utilizat în procesul penal – fiind nenumărate.

În perioada în care făptuitorul a călătorit în Israel, Israel și Palestina nu se aflau pe lista zonelor cu transmitere comunitară extinsă pentru care se recomanda carantinare, respectiv autoizolare la domiciliu,  motiv pentru care, atât făptuitorul, soţia acestuia, cât şi ceilalţi membri ai grupului organizat cu care a călătorit nu aveau nicio obligaţie în acest sens, la întoarcerea în România din Israel.

            Cercetările au stabilit că nicio persoană dintre cele care au călătorit împreună cu făptuitorul (80 de persoane) nu a fost confirmată cu virusul SARS COV-2, fapt care, alături de alte probe administrate a dus la excluderea scenariului de infectare cu coronavirus a făptuitorului în cadrul călătoriei în statul Israel.

În ceea ce privește ,,Formularul de evaluare a riscului infecțios la internare”, asumat prin semnătură de făptuitor cu ocazia internării la Spitalul de Urgență „Profesor doctor Dimitrie Gerota”, precizăm că acesta este un document intern și a fost introdus și atașat foii de observație clinică generală la inițiativa medicului epidemiolog, formularul întocmit fiind aprobat la data de 23.06.2017 în cadrul Comitetului Prevenire Infecții Asociate Asistenței Medicale, scopul principal al acestui formular fiind depistarea existenței infecțiilor.

Prin Hotărârea CNSSU nr. 3/2020 s-a introdus un chestionar pentru evaluarea riscului de îmbolnăvire cu COVID-19 la pacienţii care se prezintă UPU/CPU/Camera de Gardă, ca măsură specifică în vederea prevenirii şi combaterii răspândirii coronavirusului în cadrul spitalelor.

Necompletarea conformă a unui astfel de formular, impus prin autoritatea statului, poate constitui elementul material al infracţiunii de „zădărnicirea combaterii bolilor”, ceea ce în prezenta cauză nu se aplică, pacientul asumându-şi prin semnătură un formular intern, adoptat anterior apariţiei pandemiei de Covid-19 .

Infracţiunea de „fals în declaraţii” presupune ca acţiunea făptuitorului de a declara necorespunzător adevărului să aibă ca scop producerea unei consecinţe juridice, iar potrivit legii sau împrejurărilor declaraţia în sine să servească la producerea acelei consecinţe urmărite. Cercetările efectuate nu au identificat consecințe juridice produse prin răspunsul neconform oferit de făptuitor”.

Parcursul pacientului 17

26 februarie 2020: Bărbatul vine din Israel în România, țară în care până în prezent au fost confirmate 42 de cazuri de infectarecu Covid-19.  La momentul internării, pacientul a declarat că nu a călătorit în afara țării în ultimele două luni.

2 martie 2020: Bărbatul participă la un eveniment al ADP Sector 4 în care împarte mărțișoare și ia contact cu aproximativ 120 de persoane.

5 martie 2020: Bărbatul este internat la Spitalul de Urgență Dimitrie Gerota (Spitalul MAI) cu simptomatologie total diferită față de definiția de caz pentru pacienții infectați cu noul coronavirus.

9 martie 2020: La trei zile de la internare, bărbatul prezintă o simptomatologie respiratorie asociată cu febră. Medicii încep să aibă suspiciuni și solicită efectuarea unor teste serologice specifice pentru depistarea etiologiei infecțioase, inclusiv testul pentru Covid- 19. Probele sunt trimise la Institutul Național de Boli Infecțioase Matei Balș, în jurul orei 14.30.

9 martie 2020: La ora 19.42 rezultatul testului arată prezența coronavirusului în cazul bărbatului.

9-10 martie 2020: Pacientul este transferat în cursul nopții la Institutul Național de Boli Infecțioase Matei Balș în vederea continuării investigațiilor și a tratamentului de specialitate.

Comentarii


    Lasă un răspuns


    Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

    MainNews

    FREE
    VIEW