Wednesday, April 1, 2020
Jurnalism corect


Doi ani de la condamnarea României la CEDO, pentru condițiile proaste din penitenciare. Decizia, folosită de putere pentru a da legea recursului compensatoriu

By Raluca Ionescu-Heroiu , in Justitie Opinii Stirile zilei , at 17 iulie 2019 Etichete: , , , ,

Au trecut mai bine de doi ani de când România a fost condamnată la CEDO pentru supraaglomerarea și condițiile proaste din penitenciare. De atunci și până acum, nu s-a întâmplat „mai nimic”, susțin sindicaliștii ANP. După hotărârea pilot de condamnare, Guvernul a aprobat un plan de măsuri care trebuie pus în practică în următorii 7 ani. Cifrele arată însă că promisiunile au rămas doar pe hârtie.

Gradul de aglomerare din penitenciarele din țară era, în 2017, în anul condamnării de către CEDO, de 122,67%. În 2018 a scăzut la 115,33%, iar astăzi este de 112,47%. Chiar dacă procentul s-a micșorat în ultima perioadă, situația este în continuare critică. Sorin Dumitrașcu, liderul sindicatului ANP, susține că „este o problemă de sistem”.

Dumitrașcu: Raportul CEDO, folosit pentru a se da „blestematul de recurs compensatoriu”

Liderul Sindicatului ANP, Sorin Dumitrașcu, susține că raportul CEDO a fost folosit de actuala putere pentru a da legea „recursului compensatoriu”. În urma acestuia, peste 18.000 mii de deținuți au fost eliberați, iar gradul de recidivă a crescut cu 80-90%.

În esență, spune Dumitrașcu, „criminalitatea a fost mutată din penitenciar, pe stradă”.
„Nicăieri raportul CEDO nu a amintit de amnistii, grațieri sau beneficii pentru deținuți. Tot discursul CEDO a fost pentru îmbunătățirea condițiilor de lucru și de detenție, respectiv clădiri, celule, etc. Asta a dispus CEDO. Raportul CEDO a fost folosit pentru a se da acest blestemat de „recurs compensatoriu”, care a scos în stradă peste 18 000 de deținuți, respectiv de reducerea cu o cincime a pedepsei cu închisoarea. În esență, criminalitatea a fost mutată din penitenciar pe stradă. Deja avem recidiviști din epoca Toader. Cam 1500 de persoane deja s-au întors”, a spus Dumitrașcu.

Citeste si:  Ludovic Orban explică cum a reușit să trăiască cu 3.100 lei pe lună: Nu mereu trăiești din banii pe care îi câștigi, uneori trăiești din ce ai economisit

Ce prevede recursul compensatoriu

În baza recursului compensatoriu, deținuții care își executau pedeapsa în condiții improprii au fost eliberați condiționat, iar cei care și-au ispășit condamnarea, au fost despăgubiți.

Condițiile improprii de detenție, prevăzute în lege, presupun:
a) cazarea într-un spațiu mai mic sau egal cu 4 mp/deținut, care se calculează, excluzând suprafața grupurilor sanitare și a spațiilor de depozitare a alimentelor, prin împărțirea suprafeței totale a camerelor de deținere la numărul de persoane cazate în camerele respective, indiferent de dotarea spațiului în cauză;
b) lipsa accesului la activități în aer liber;
c) lipsa accesului la lumină naturală sau aer suficient ori disponibilitatea de ventilație;
d) lipsa temperaturii adecvate a camerei;
e) lipsa posibilității de a folosi toaleta în privat și de a se respecta normele sanitare de bază, precum și cerințele de igienă;
f) existența infiltrațiilor, igrasiei și mucegaiului în pereții camerelor de detenție.
Dumitrașcu mai spune că, odată cu recursul compensatoriu, există o stare de agresivitate accentuată la nivelul penitenciarelor.
„Există o stare de agresivitate accentuată. Avem aproape un ultraș pe zi. Aproape zilnic un coleg de-al nostru este bătut sau rănit. Asta se datorează faptului că deținuților li s-a dat impresia că sunt mai importanți decât angajați și victime.Este un lucru care ne îngrijorează. Se schimbă „muzica în justiție”. În loc să pun victima în centrul atenției, pun atacatorul”, explică președintele ANP.

Citeste si:  Cazul Caracal, aproape de final. Gheorghe Dincă va fi trimis în judecată pentru uciderea ambelor fete-SURSE

Ce a promis Guvernul în 2017

La un an după decizia CEDO, Guvernul României a aprobat „Calendarul de măsuri 2018-2024 pentru soluționarea supraaglomerării carcerale și a condițiilor de detenție”. Acesta presupune un plan de măsuri pe care România se angaja să îl aplice în următorii 7 ani. Concret, trebuie înființate 8095 de locuri noi de cazare iar alte 1351 să fie modernizate.

„După Raportul CEDO, Guvernul României a făcut un fel plan de măsuri, care a fost și aprobat, dar nu a fost niciodată implementat”, a declarat Sorin Dumitrașcu pentru MainNews.

În 2018 ar fi trebuit reabilitate 6 penitenciare. În realitate, s-au făcut doar 2. Mai mult, trebuiau să fie create 316 locuri noi de cazare și alte 500 modernizate. S-au alocat resurse doar pentru 70 și doar 282 de locuri de cazare în penitenciare au fost modernizate. Datele ANP arată că în tot acest timp s-au făcut doar reparații și zugrăveli.

În comunicatul ANP, remis MainNews, se menționează că „în calendarul de măsuri sunt prevăzute a fi derulate lucrări de investiții pentru realizarea de noi locuri de deținere și modernizarea celor existente. Atfel, toate lucrările prevăzute în calendar se află în diferite stadii de materializare”.

Conform calendarului de măsuri adoptat de Guvern, ar urma să fie construite două noi penitenciare, respectiv P47-Berceni, cu o capacitate de 1000 de locuri și P48 Unguriu, cu o capcitate de 900 de locuri.

Citeste si:  Audieri în dosarul Colectiv. Mărturiile cutremurătoare ale victimelor și rudelor acestora: Am avut coșmaruri/Tatăl meu a murit din cauza presiunii psihice

Chiar dacă Guvernul s-a angajat că va lua măsuri pentru îmbunătățirea condițiilor din închisori, Sorin Dumitrescu susține că investițiile au scăzut cu 200%.

„Investițiile au scăzut cu mai bine de 200% în mandatul Toader. Toate promisiunile cu modernizarea spațiilor de cazare, nu au fost aplicate. Nu s-a întâmplat mai nimic. Totul a rămas la stadiul de declarații. În pofida declarațiilor, banii pentru investițiile în condițiile de detenție s-au redus cu 200%”, declară președintele ANP.

Penitenciarele României în anul 2019

Potrivit datelor Administrației Naționale a Penitenciarelor, gradul de aglomerare din închisori este, în 2019, de 112,47%, capacitatea de cazare fiind de 18.262 de locuri, raportat la un spațiu minim de 4 metri pătrați pentru fiecare deținut.

Cele mai aglomerate închisori din România sunt cele din zona Moldovei, respectiv Penitenciarul Vaslui (165,81%); Penitenciarul Iași (159,39%) și Penitenciarul Focșani (152,33%).

Directorul ANP explică pentru MainNews că „în locațiile care nu au fost gândite să fie penitenciare, condițiile de detenție sunt rele. Din 45 de închisori, doar vreo 10 au fost gândite pentru acest scop, cam 7-8 vechi din Ardeal, Gherla, Satu Mare, Baia Mare, Oradea, 3-4 din sud, printre care și Rahova”.

„Problema Peniteciarelor este una care ține de sistem. România nu își pune la punct sistemul penitenciar și e necesar să-și rezolve problema condițiilor din închisori”, a declarat șeful ANP.

sursa foto: Inquam Photos/Octav Ganea

Comentarii


    Lasă un răspuns


    Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

    MainNews

    FREE
    VIEW