Tuesday, December 7, 2021
Jurnalism corect


DOCUMENT Proiect – Şefii Inspecţiei Judiciare, numiţi de Plenul CSM, în urma unui concurs. Mandatul este de 4 ani și nu poate fi reînnoit/ Cum poate fi revocată conducerea instituției

By Andreea Traicu , in Analize & Investigatii Justitie Stirile zilei , at 29 martie 2021 Etichete: , ,

Ministerul Justiției, condus de Stelian Ion, a pus în dezbatere publică proiectele pentru modificarea legilor justiției. Unul dintre documente prevede noi reglementări privind funcționarea Inspecției Judiciare, respectiv noi criterii de numire a conducerii acestei instituții și de revocare a șefilor.  Proiectul prevede și schimbarea modalității de alegere și de revocare a membrilor CSM.

Modificări privind Inspecția Judiciară: Şefii instituţiei, numiţi de Plenul CSM

Inițiatorul consideră că inspectorii judiciari au nevoie de garanții de independență suplimentare, fiind necesare reguli similare celor de la instanțe și parchete în ceea ce privește asigurarea conducerii. Astfel, numirea conducerii va fi făcută de plenul CSM, în urma unui concurs  organizat prin Institutul Naţional al Magistraturii. De asemenea, urmează să fie reglementat colegiul de conducere al Inspecției Judiciare.

„Proiectul instituie norme primare în ceea ce privește numirea în funcţie a inspectorului-şef, inspectorului-şef adjunct, a directorului Direcţiei de inspecție pentru judecători şi directorului Direcţiei de inspecţie pentru procurori, precum şi a inspectorilor judiciari”, explică iniţiatorii.

Şeful IJ şi adjunctul acestuia, un singur mandat de 4 ani. Cum se desfăşoară concursul de numire în funcţie

Art.67 – (1) Inspectorul-şef şi inspectorul-şef adjunct sunt numiţi de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii dintre inspectorii judiciari în funcţie cu o vechime de cel puţin 1 an în funcţia de inspector judiciar, în urma unui concurs care constă în prezentarea unui proiect referitor la exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere respective şi într-o probă scrisă tip grilă privind managementul, comunicarea, resursele umane, capacitatea candidatului de a lua decizii şi de a-şi asuma răspunderea, rezistenţa la stres.

(2) Concursul se organizează de Consiliul Superior al Magistraturii, prin Institutul Naţional al Magistraturii, potrivit potrivit dispoziţiilor prezentei legi şi regulamentului aprobat prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(3) Organizarea concursurilor pentru ocuparea posturilor de inspector-şef şi inspector-şef adjunct se anunţă cu cel puţin 3 luni înaintea datei acestora.

(4) Mandatul inspectorului-şef şi al inspectorului-şef adjunct este de 4 ani şi nu poate fi reînnoit. Mandatul de inspector judiciar se prelungeşte de drept până la expirarea mandatului de inspector-şef sau inspector-şef adjunct.

(5) În caz de încetare a mandatului funcţiei de inspector-şef anterior expirării duratei acestuia sau în orice situaţie de vacanţă a acestei funcţii, interimatul se asigură de inspectorul-şef adjunct, de directorul Direcţiei de inspecţie pentru judecători şi de directorul Direcţiei de inspecţie pentru procurori, în această ordine de prioritate. În caz de încetare a mandatului funcţiei de inspector-şef adjunct anterior expirării duratei acestuia sau în orice situaţie de vacanţă a acestei funcţii, interimatul se asigură de directorul directorul Direcţiei de inspecţie pentru judecători şi de directorul Direcţiei de inspecţie pentru procurori, în această ordine de prioritate.

 Art.68 – (1) Data şi locul concursurilor pentru ocuparea posturilor de inspector-şef şi inspector-şef adjunct, calendarul de desfăşurare a acestora, precum şi tematica şi bibliografia de concurs se stabilesc prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii.

(2) Pentru concursurile prevăzute la alin. (1) se constituie comisia de de organizare a concursului, comisia de examinare şi comisia de soluţionare a contestaţiilor.

(3) Membrii comisiei de examinare şi ai comisiei de soluţionare a contestaţiilor sunt numiţi prin hotărâre a Consiliului ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii, iar membrii comisiei de organizare a concursului sunt numiţi prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii. Comisia de organizare a concursului îndeplineşte atribuţii necesare bunei organizări și desfășurări a concursului şi se compune din preşedinte şi membri, desemnați din rândul personalului din cadrul aparatului de specialitate al Consiliului Superior al Magistraturii şi al Institutului Naţional al Magistraturii, inclusiv al celor cu funcții de conducere. Preşedinţii comisiilor de examinare şi de soluţionare a contestaţiilor sunt desemnaţi cu votul majorităţii membrilor comisiei.

(4) Verificarea îndeplinirii de către candidaţii înscrişi la concursurile prevăzute la art. 67 a condiţiilor prevăzute de lege se realizează de comisia de organizare a concursului. Candidaţii respinşi în urma verificării pot formula contestaţii în termen de 48 de ore de la publicarea listei cu rezultatele verificării. Plenul Consiliului Superior al Magistraturii se pronunţă asupra contestaţiilor formulate în termen de cel mult 3 zile şi validează lista definitivă a candidaţilor.

(5) Pentru proba constând în prezentarea proiectului referitor la exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei pentru care se organizează concursul şi pentru proba scrisă tip grilă se constituie o singură comisie de examinare compusă din 2 judecători ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, desemnaţi de colegiul de conducere al instanţei, 2 procurori din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţiei Naţionale Anticorupţie sau Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, desemnaţi de colegiul de conducere al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, şi un specialist în management, comunicare şi resurse umane desemnat de Consiliul ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii. La susţinerea probei constând în prezentarea proiectului referitor la exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei participă, cu rol consultativ, și un psiholog din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau al curţilor de apel, desemnat de Consiliul ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii, care va putea adresa întrebări candidaților în scopul evaluării motivației și competențelor umane și sociale ale acestora.

(6) Comisia de examinare elaborează grila de evaluare în baza căreia se face aprecierea probei constând în prezentarea proiectului referitor la exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei şi realizează examinarea candidaţilor, iar în cazul probei scrise tip grilă elaborează subiectele de concurs, baremul de evaluare și notare și stabilește timpul necesar pentru formularea răspunsurilor la întrebările din testul-grilă.

(7) Pentru soluţionarea contestaţiilor formulate de candidaţi împotriva rezultatelor la proba constând în prezentarea proiectului referitor la exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei şi la proba scrisă tip grilă se constituie o singură comisie de soluţionare a contestaţiilor, care are componenţa prevăzută la alin. (5).

(8) Pentru fiecare comisie de concurs sunt desemnaţi şi supleanţi, în modalităţile prevăzute de prezentul articol.

(9) Nu pot fi numite în comisiile de concurs persoanele care sunt soţ/soţie, rudă sau afin până la gradul al patrulea inclusiv cu oricare dintre candidaţi ori cu un alt membru al comisiilor de concurs. Aceeaşi persoană poate face parte dintr-o singură comisie de concurs.

     (10) În cadrul probei constând în prezentarea proiectului referitor la exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei se susţine proiectul întocmit de candidat, se verifică aptitudinile manageriale şi de comunicare ale candidatului şi se evaluează aspectele legate de modul în care candidatul se raportează la valorile funcţiei pentru care candidează. Înregistrarea interviului prin mijloace tehnice audio – video este obligatorie. Nota pentru proba constând în prezentarea proiectului referitor la exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de inspector-şef şi inspector – şef adjunct reprezintă media aritmetică a notelor acordate de fiecare membru al comisiei. Fiecare membru al comisiei evaluează şi notează candidaţii cu note de la 1 la 10. Grila de evaluare în baza căreia se face aprecierea probei constând în prezentarea proiectului referitor la exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei se publică pe pagina de internet a Institutului Naţional al Magistraturii după încheierea probei.

(11) Candidaţii pot formula contestaţii împotriva rezultatelor la proba constând în prezentarea proiectului referitor la exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere, în termen de 48 de ore de la data publicării rezultatelor pe pagina de internet a Institutului Naţional al Magistraturii. Contestaţiile se soluţionează de comisia de soluţionare a contestaţiilor, în termen de 3 zile de la expirarea termenului de contestare a rezultatelor, pe baza înregistrării audio-video a probei. Nota acordată în urma soluţionării contestaţiei este definitivă şi nu poate fi mai mică decât nota contestată.

(12) Pentru proba scrisă tip grilă, punctajul şi timpul stabilit pentru rezolvarea întrebărilor se transmit candidaţilor odată cu subiectele. Baremul de evaluare și notare se publică pe pagina de internet a Institutului Naţional al Magistraturii după încheierea probei. Evaluarea şi notarea lucrărilor la proba scrisă tip grilă se realizează prin procesare electronică. Pentru proba scrisă tip grilă se acordă fiecărui candidat o notă de la 1 la 10.

(13) Candidaţii pot formula contestaţii la baremul de evaluare și notare şi contestaţii împotriva rezultatelor obţinute la proba scrisă, în termen de 48 de ore de la afişarea rezultatelor pe pagina de internet a Institutului Național al Magistraturii; contestațiile se soluţionează de comisia de soluţionare a contestaţiilor. Baremul stabilit în urma soluţionării contestaţiilor se publică pe pagina de internet a Institutului Naţional al Magistraturii.

    (14) În situaţia în care, în urma soluţionării contestaţiilor la barem, se anulează una sau mai multe întrebări din testul-grilă, punctajul corespunzător întrebărilor anulate se acordă tuturor candidaţilor.

    (15) În ipoteza în care, în urma soluţionării contestaţiilor la barem, se apreciază că răspunsul indicat ca fiind corect în baremul iniţial nu este singurul răspuns corect, baremul definitiv va cuprinde atât punctajul corespunzător variantei de răspuns stabilite de comisia de examinare în baremul iniţial, cât şi punctajul corespunzător variantei de răspuns stabilite de comisia de soluţionare a contestaţiilor.

    (16) În situaţia în care, în urma soluţionării contestaţiilor la barem, se apreciază că răspunsul corect la una dintre întrebări este în mod evident altul decât cel indicat în barem, fără a fi incidente dispoziţiile alin. (15), se corectează baremul şi se va acorda punctajul corespunzător întrebării respective numai candidaţilor care au indicat răspunsul corect stabilit prin baremul definitiv.

(17) Nota finală acordată candidaţilor se constituie din media aritmetică a notelor obţinute la fiecare probă. Pentru a ocupa funcţia de inspector-şef sau inspector-şef adjunct, candidatul trebuie să obţină cel puţin nota finală 7, şi nu mai puţin de nota 6 la fiecare probă de concurs.

(18) Rezultatele concursului pentru numirea în funcţiile de conducere prevăzute la alin. (1) sunt supuse validării Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.

(19) Plenul Consiliului Superior al Magistraturii poate invalida concursul total sau parţial, în cazul nerespectării dispoziţiilor care reglementează desfăşurarea acestuia sau în caz de fraudă dovedită. În situaţia în care invalidează în tot concursul, prin aceeaşi hotărâre Plenul va dispune declanşarea unei noi proceduri de concurs. În cazul invalidării parţiale, prin hotărârea Plenului se indică proba de concurs care urmează a fi reluată.

(20) În cazul în care validează concursul, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii numeşte în funcţiile de conducere prevăzute la alin. (1) pe candidatul care a obţinut cea mai mare notă. La punctaje egale, Plenul numeşte în funcţiile de conducere unul dintre candidaţi, având în vedere următoarele criterii: vechimea cea mai mare în funcţia de inspector judiciar, vechimea cea mai mare în funcţia de judecător şi procuror, experienţa managerială anterioară.

 Art.69 – (1) Directorul Direcţiei de inspecţie pentru judecători şi directorul Direcţiei de inspecţie pentru procurori sunt numiţi de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii dintre inspectorii judiciari în funcţie cu o vechime de cel puţin 1 an în funcţia de inspector judiciar, în urma unui concurs care constă în prezentarea unui proiect referitor la exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere şi într-o probă scrisă tip grilă privind managementul, comunicarea, resursele umane, capacitatea candidatului de a lua decizii şi de a-şi asuma răspunderea, rezistenţa la stres. Concursul este organizat de Consiliul Superior al Magistraturii, prin Institutul Naţional al Magistraturii, potrivit potrivit dispoziţiilor prezentei legi şi regulamentului aprobat prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Revocarea conducerii ÎJ

Referitor la revocarea şefului IJ, a adjunctului şi a celor doi directori, proiectul „stabilește că aceștia sunt revocați din funcţie de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, la solicitarea motivată a cel puţin 5 membri ai Consiliului Superior al Magistraturii sau la solicitarea motivată a Adunării generale a inspectorilor judiciari, pentru neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare a atribuțiilor manageriale privind organizarea eficientă, comportamentul şi comunicarea, asumarea responsabilităților şi aptitudinile manageriale”.

Ulterior, un judecător şi procuror sunt desemnaţi pentru a face verificări. Ulterior, se realizează un raport iar persoana vizată este ascultată. În final, plenul CSM decide asupra revocării.

Decizia plenului poate fi contestată în instanţă, iar până la soluţionare, interimatul funcţiei de inspector-şef se asigură, în ordine, de inspectorul-şef adjunct, de directorul Direcţiei de inspecţie pentru judecători şi de directorul Direcţiei de inspecţie pentru procurori.

Interimatul funcţiei de inspector – şef adjunct se asigură de directorul directorul Direcţiei de inspecţie pentru judecători şi de directorul Direcţiei de inspecţie pentru procurori, în această ordine de prioritate.

Modificări privind alegerea şi revocarea membrilor CSM

O altă modificare se referă la modalitatea de alegere a membrilor CSM, aceştia fiind aleşi prin votul tuturor judecătorilor, respectiv procurorilor, de la nivel naţional.

Proiectul propune, așadar, ca membrii Consiliului Superior al Magistraturii – judecători și, respectiv, procurori – să fie aleși de toate adunările generale ale judecătorilor, respectiv ale procurorilor, indiferent de gradul instanței/parchetului pentru care candidează. Astfel, un judecător are dreptul de a alege pe toți cei 9 judecători membri aleși ai Consiliului Superior al Magistraturii, iar nu 2 sau 3 candidați, în raport de gradul instanței la care își desfășoară activitatea. Aceleași considerente sunt valabile şi în ceea ce privește alegerea membrilor procurori ai Consiliului Superior al Magistraturii. Soluția este de natură să cointereseze toți judecătorii/procurorii în buna funcționare a sistemului judiciar, în ansamblu, iar nu doar pe diferite niveluri de jurisdicție, explică inițiatorii.

Proiectul modifică și sistemul de revocare a membrilor aleși ai CSM.

– solicitarea de revocare poate fi iniţiată de un număr minim de 10 adunări generale ale judecătorilor sau procurorilor, din care cel puţin o adunare generală a judecătorilor de la tribunale, curţile de apel sau, după caz, adunarea generală a judecătorilor de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, respectiv cel puţin o adunare generală a procurorilor de la parchetele de pe lângă tribunale, parchetele de pe lângă curţile de apel sau, după caz, adunarea generală a procurorilor de la parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;

– solicitarea de revocare trebuie să cuprindă indicarea concretă a atribuţiei pe care persoana în cauză nu şi-a îndeplinit-o sau şi-a îndeplinit-o în mod necorespunzător, în mod grav, repetat şi nejustificat, precum şi a motivelor din care rezultă această situaţie. Solicitarea este inadmisibilă atunci când vizează modul în care membrul ales şi-a exercitat dreptul de vot;

– solicitarea de revocare se transmite Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, care dispune efectuarea verificărilor necesare de către Inspecţia Judiciară. Verificările trebuie efectuate în termen de cel mult 90 de zile de la data sesizării Inspecţiei Judiciare;

– raportul întocmit de Inspecţia Judiciară se transmite Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, care îl va comunica judecătorului sau procurorului vizat. Împotriva raportului, judecătorul sau procurorul poate formula obiecţiuni în termen de 30 de zile de la comunicare. Raportul definitiv se comunică adunărilor generale ale instanţelor sau, după caz, parchetelor;

– în vederea dezbaterii raportului, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii convoacă toate adunările generale ale instanţelor sau, după caz, ale parchetelor. Adunările generale se vor desfăşura în aceeaşi zi, stabilită de Consiliul Superior al Magistraturii, în timpul programului de lucru;

– persoana vizată de revocare se poate adresa judecătorilor sau procurorilor în vederea susţinerii propriului punct de vedere, în orice mod, până la data adunărilor generale;

– hotărârea de revocare se ia cu votul majorității judecătorilor sau procurorilor în funcţie, exprimat la nivel naţional. Adunările generale sunt legal constituite în prezenţa majorităţii judecătorilor sau procurorilor în funcţie. Adunarea generală este prezidată de judecătorul sau procurorul cu cea mai mare vechime în funcţia de judecător sau procuror. Dacă nu este realizată prezenţa a cel puţin jumătate din numărul judecătorilor sau al procurorilor în funcţie, preşedintele adunării generale declară că adunarea generală nu este legal constituită şi procedează la convocarea, în cursul aceleiaşi zile, a unei noi adunări generale, declarând că la acea dată se va vota, indiferent de numărul celor prezenţi.

– spre deosebire de situația actuală, când, dacă 2/3 din numărul voturilor valabil exprimate de judecătorii sau procurorii întruniți în adunările generale ale instanțelor sau parchetelor pe care le reprezintă membrul Consiliului Superior al Magistraturii vizat de procedură sunt în sensul menținerii solicitării de revocare, secția corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii doar ia act de hotărârile adunărilor generale, soluția cuprinsă în proiect stabilește că votul majoritar exprimat în sensul revocării este o condiție necesară pentru a dispune revocarea, însă aceasta va fi dispusă doar dacă membrul ales nu și-a îndeplinit sau și-a îndeplinit în mod necorespunzător, în mod grav și  repetat, atribuțiile în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, aspecte constatate de către Plen.

Citește integral Proiectul de lege privind organizarea CSM și Expunerea de motive

Comentarii


    Lasă un răspuns


    Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

    MainNews

    FREE
    VIEW