Thursday, October 28, 2021
Jurnalism corect


DOCUMENT Mandate de patru ani la șefia marilor parchete și aviz obligatoriu de la CSM la numirea procurorilor de rang înalt – propunerile pentru modificarea Legilor Justiției

By Robert Madaianu , in Justitie Stirile zilei , at 26 martie 2021 Etichete: ,

Procurorii din Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) vor avea un cuvânt decisiv în numirea procurorilor-șefi de la marile parchete. Prevederea este prevăzută într-un proiect de lege trimis de Ministerul Justiției la CSM, pentru aviz, după cum Main News a scris aici.

Avizul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) va fi obligatoriu la numirea procurorilor-șefi ai Parchetului General, DNA și DIICOT. Astfel, potrivit proiectului de lege, dacă procurorii CSM se opun unei nominalizări, procedura nu poate fi continuată.

Totodată, mandatul de conducere va fi de patru ani, în loc de trei, cum este în prezent.

Art. 145 – (1) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul șef al Direcției Naţionale Anticorupţie și al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, adjuncţii acestora, procurorii şefi de secţie ai Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ai Direcției Naţionale Anticorupţie și Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism sunt numiţi de Preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei, cu avizul conform al Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de 12 ani în funcţia de procuror sau judecător, pe o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată, în acelaşi mod. / articol din Legea 303

Art. 149 – (1) În cazul emiterii unui aviz negativ al Consiliului Superior al Magistraturii, ministrul justiţiei nu poate continua procedura de numire pentru funcţia respectivă, putând declanşa o nouă procedură în urma căreia nu poate fi propusă aceeaşi persoană pentru care s-a emis aviz negativ. / articol din Legea 303

Președintele poate refuza mai multe numiri

O altă modificare îi oferă președintelui României posibilitatea de a refuza mai multe numiri la șefia marilor parchete, nu una singură, cum este în prezent.

Art. 149 – (3) Preşedintele României poate refuza, motivat, numirea în funcţiile de conducere prevăzute la art. 145 alin. (1), aducând la cunoştinţa publicului motivele refuzului. Decretul Preşedintelui României de numire în funcţie sau refuzul motivat al acestuia se emit în maximum 30 de zile de la data transmiterii propunerii de către ministrul justiţiei. / articol din Legea 303

Revocarea procurorilor-șefi

Sunt modificări și din acest punct de vedere. Este prevăzută clar posibilitatea președintelui de a refuza revocarea strict din motive de legalitate (a se vedea decizia CCR în cazul Kovesi). În plus, este prevăzută și procedura în care procurorul șef revocat poate contesta decretul președintelui României. Avizul CSM rămâne consultativ.

Art. 173 – (1) Revocarea din funcţiile de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunct şi adjunct al acestuia, procuror șef al Direcției Naţionale Anticorupţie și al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, adjunct al acestora, procuror şef de secţie al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, al Direcției Naţionale Anticorupţie și Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism se face de către Preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei, cu avizul Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, art. 170 aplicându-se  în mod corespunzător. Ministrul Justiţiei se poate sesiza din oficiu ori la cererea adunării generale a procurorilor acelui parchet sau la cererea, după caz, a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ori a procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie sau al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.

(4) Avizul Secţiei pentru procurori se emite în termen de cel mult 30 de zile de la primirea solicitării ministrului justiţiei. Neemiterea avizului în acest termen nu împiedică continuarea procedurii.

(5) După emiterea avizului Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii ori la expirarea termenului prevăzut la alin. (4), ministrul justiţiei poate continua procedura, prin transmiterea către Preşedintele României a propunerii de revocare din funcţia de conducere, însoţită de toate documentele relevante.

(6) Preşedintele României poate refuza, doar pentru motive de legalitate, revocarea din funcţiile de conducere prevăzute la art. 145 alin. (1), aducând la cunoştinţa publicului motivele refuzului.

(7) Decretul Preşedintelui României de revocare din funcţie sau refuzul motivat al acestuia se emit în maximum 30 de zile de la data transmiterii propunerii de către ministrul justiţiei.

(8) Decretul Preşedintelui României de revocare din funcţia de conducere poate fi atacat de procurorul revocat din funcţie la instanţa de contencios administrativ competentă, în condiţiile legii, fără parcurgerea procedurii prealabile. La soluţionarea cauzei, care se judecă de urgenţă şi cu precădere, instanţa va putea verifica legalitatea şi temeinicia propunerii ministrului justiţiei de revocare din funcţia de conducere.

(9) De la data încetării mandatului funcţiei de conducere, procurorii prevăzuţi la alin. (1) îşi redobândesc gradul profesional de execuţie şi salarizarea corespunzătoare acestuia avute anterior sau pe cele dobândite ca urmare a promovării, în condiţiile legii, în timpul desfăşurării activităţii în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, al Direcţiei Naţionale Anticorupţie ori al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.

Pensiile speciale

Apar modificări și cu privire la pensiile de serviciu. Astfel, magistrații pot avea parte de o astfel de pensie care reprezintă 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizația de încadrare brută lunară și sporurile din ultima lună de activitate, față de media ultimelor 12 luni, prevederea în vigoare. Indemnizația e, însă, fixă.

Art. 212 – (1) Judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituţională, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională şi personalul de specialitate juridică asimilat magistraţilor, cu o vechime de cel puţin 25 de ani numai în aceste funcţii se pot pensiona la cerere şi pot beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizaţia de încadrare brută lunară şi sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.

Citește aici toate proiectele.

Comentarii


Lasă un răspuns


Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

MainNews

FREE
VIEW