Wednesday, September 22, 2021
Jurnalism corect


DOCUMENT Doi judecători arată cum e posibil ca vânzarea de copii să nu fie incriminată în România

By Robert Madaianu , in Analize & Investigatii Justitie Stirile zilei , at 14 august 2021 Etichete: , ,

Cazul recent al unui bărbat care a cumpărat un copil, achitat pentru infracțiunea de trafic de minori, a scandalizat opinia publică. În apărarea sa, Curtea de Apel Cluj, care a dat decizia, susține că judecătorul nu a avut de ales, pentru că infracțiunea nu este reglementată, iar trafic de minori (încadrarea din dosar) nu e. Main News a discutat cu doi judecători care nu au legătură cu instanța din Cluj Napoca, iar aceștia au explicat cum s-a putut ajunge într-o astfel de situație.

Bărbatul și mama copilului au fost condamnați pentru fals în declarații și participație improprie la fals intelectual, însă au fost achitați pentru trafic de minori.

Ce spune instanța care a dat sentința

După ce cazul a luat amploare și s-a răspândit informația potrivit căreia instanța a considerat că vânzarea de copii nu e infracțiune, Curtea de Apel Cluj a acuzat o lacună legislativă.

Corespunde adevărului faptul că (…) instanţa a pronunţat achitarea inculpaţilor sub aspectul infracţiunii de trafic de minori. Din considerentele acestei decizii, însă, rezultă cu uşurinţa că această soluţie a fost „impusă” de respectarea principiului legalităţii care guvernează răspunderea penală, de constrângerile, limitările şi/sau lacunele cadrului legislativ actual, de competenţele funcţionale ale instanţelor de judecată, care obligă la aplicarea legii, nefiind permise nici nesocotirea, dar nici completarea ei şi, nu în ultimul rând, de starea de fapt probată în cauză prin mijloacele administrate”, arată Curtea de Apel Cluj.

Motivarea din dosar

În motivarea instanței, consultată de asemenea de Main News, se arată că achitarea dispusă la fond pentru infracțiunea de trafic de minori este legală.

Curtea de Apel reţine în primul rând că răspunderea penală este subordonată principiului legalităţii. Acest principiu constituie baza sistemului juridic, iar în materie penală, principiul presupune ca niciun comportament să nu fie încriminat şi nicio pedeapsă să nu fie stabilită sau aplicată în lipsa unei legi în vigoare la data actului de conduită”, se arată în document.

Judecătorii susțin că nu se poate vorbi de trafic de minori pentru că nu este îndeplinită condiția exploatării victimei.

În cauză, nu sunt îndeplinite elementele de tipicitate ale infracţiunii de trafic de minori, întrucât unul din elementele esenţiale ale laturii obiective a infracţiunii este acela ca acţiunile alternative sau cumulative de recrutare, transport, transferare, adăpostire sau primire a unui minor să fie întreprinse în scopul exploatării minorului. (…) Se constată că această legiferare nu a operat, cu referire la acţiunile frauduloase ce sunt definite ca „vânzare de copii” şi care nu sunt legate în mod determinat de scopul unei exploatări a copilului. Situaţia poate fi interpretată fie ca o omisiune a legiuitorului, fie ca o opţiune de politică penală a statului. Pe de altă parte, competenţa funcţională a judecătorului se limitează la aplicarea legii, nu la completarea ei, potrivit sursei citate.

Întregul document al Curții de Apel Cluj poate fi consultat aici.

Judecător: E trafic de minori doar dacă e exploatare

Într-o declarație pentru Main News, fostul președinte al Judecătoriei Sectorului 5, în prezent judecător la Curtea de Apel București, Aurelian Murgoci, a explicat lacuna legislativă.

Traficul de minori este infracţiune, dar nu se poate reţine săvârşirea acestei infracţiuni decât dacă minorul a fost „cumpărat” în scopul exploatării acestuia. Spre exemplu, dacă o persoană „cumpără” un copil pentru a-l creşte, a-l îngriji, a-i oferi o familie de care nu are parte, nu s-ar putea afirma că acel copil a fost „cumpărat” în scopul exploatării sale, ceea ce înseamnă că nu putem vorbi despre trafic de minori. Exploatarea unei persoane înseamnă ca aceasta să fie forţată la executarea unei munci sau la îndeplinirea de servicii, să fie ţinută în stare de sclavie sau alte procedee asemănătoare de lipsire de libertate ori de aservire, să fie obligată la practicarea prostituției, la manifestări pornografice în vederea producerii și difuzării de materiale pornografice sau la alte forme de exploatare sexuală, să fie obligată la practicarea cerșetoriei sau să i se preleveze organe, țesuturi sau celule, în mod ilegal. Dacă scopul de a exploata minorul lipseşte, atunci traficul de minori lipseşte, a explicat judecătorul Murgoci.

Judecător: Minorul este o ființă umană, nu un obiect

Magistratul susține că cei care plătesc bani pentru copii ocolesc procedura adopției. Cea care, la rândul ei, ridică probleme din punctual de vedere al birocrației.

Discuţii şi întrebări apar atunci când pentru luarea copilului în îngrijire se şi plăteşte o sumă de bani, ca pentru un bun mobil. Constituie o asemenea acţiune trafic de minori? Strict legal putem răspunde cu certitudine că o asemenea activitate nu constituie trafic de minori, deoarece scopul pentru care copilul a fost cumpărat nu a fost acela al exploatării sale, ci acela al îngrijirii. Desigur, putem spune că este imoral să dai bani pentru a cumpăra un copil. (…) Situaţia aceasta este evident intolerabilă şi absurdă într-un stat democratic, neputând rămâne fără consecinţe juridice tratarea unui copil ca pe o marfă. Copiii sunt fiinţe umane nepreţuite, care nu ar trebui să facă obiectul vreunei tranzacţii, oricât de bine intenţionat ar fi cumpărătorul. Acesta din urmă, dacă doreşte să sprijine financiar un copil, o poate face prin donaţii sau prin urmarea căilor legale în vederea adoptării copilului, iar nu prin „cumpărarea” copilului. (…) Prin urmare, nu se poate spune că oamenii care cumpără copii fac un lucru bun, ci că ocolesc procedura adopţiei pentru a se împlini personal, ignorând faptul că minorul este o fiinţă umană, iar nu un obiect. Asemenea activităţi de cumpărare a copiilor pentru a le oferi o familie există, iar ele au apărut cel mai probabil deoarece procedura adopţiei este în stilul tipic românesc: birocratică până la descurajare. Rămâne la latitudinea judecătorilor să aprecieze, de la caz la caz, dacă a existat sau nu scopul exploatării minorului atunci când acesta a fost cumpărat. Sau rămâne la îndemâna legiuitorului să pedepsească această activitate de vânzare – cumpărare copii. Până atunci, important este ca fiecare copil să aibă o familie în care să fie iubit, îngrijit şi în care să crească armonios, adică o familie care nu l-a tratat ca pe o marfă”, a explicat magistratul.

Magistrat: Se impune o reglementare

Un alt magistrat cu funcție de conducere din Capitală a explicat, la rândul său, pentru Main News, că se impune o reglementare legală pentru a putea pedepsi astfel de cazuri.

Și asta pentru că, susține și acesta, judecătorii nu se pot pronunța decât în legătură cu aspectele pentru care sunt sesizați, iar fapta nu se încadrează în infracțiunea de trafic de minori.

Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Comentarii


    Lasă un răspuns


    Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

    MainNews

    FREE
    VIEW