La mai mulți ani de la lansarea celebrului program al președintelui Klaus Iohannis „România educată”, rezultatele în sistemul de educație întârzie să se îmbunătățească. O dovedesc chiar scorurile obținute de elevii din România la testele PISA 2022. Acestea sunt similare cu cele înregistrate în 2018 la matematică, lectură şi ştiinţe. România se clasează pe penultima poziție în rândul țărilor UE participante la această evaluare, înaintea Bulgariei, respectiv pe locul 45 din totalul de 81 de țări și teritorii participante. 

Elevii din România au rezultate mai scăzute decât media celor din ţările OCDE şi doar 1% dintre elevii din ţara noastră au performanţe superioare la ştiinţe. În plus, diferenţa între rezultatele obţinute de elevii avantajaţi şi cei dezavantajaţi este mai mare în România faţă de diferenţa medie dintre cele două grupuri în ţările OCDE. Circa un sfert dintre elevii români se declară victime ale bullying-ului.

„Scorurile medii obţinute de elevii din România în 2022 au fost similare cu cele înregistrate în 2018 la matematică, lectură şi ştiinţe. La matematică, scorurile medii din anul 2022 au fost mai scăzute faţă de cele din anii 2012 şi 2015. La lectură şi ştiinţe, rezultatele din cadrul acestui ultim ciclu PISA au fost similare cu cele obţinute la evaluările PISA precedente, începând cu anul 2012. Astfel, performanţa medie din ultimul deceniu, la aceste două domenii, poate fi descrisă drept stabilă. Deşi nu au fost înregistrate îmbunătăţiri semnificative, această stabilitate poate fi considerată pozitivă în contextul extinderii învăţământului obligatoriu şi al îmbunătăţirii accesului la educaţie al grupurilor marginalizate – înscrierea în învăţământul liceal a luat amploare în 2012-2022 şi astfel, numărul tinerilor de 15 ani eligibili pentru evaluarea PISA a crescut”, se arată în raportul de evaluare a rezultatelor PISA 2022.

Astfel, în perioada mai recentă (2018-2022), diferenţa dintre primii 10% elevi (cei cu cele mai bune performanţe) şi ultimii 10% (cei cu cele mai slabe performanţe) nu s-a schimbat semnificativ la matematică, lectură sau ştiinţe.

Comparativ cu anul 2012, proporţia elevilor care au obţinut rezultate sub nivelul competenţei de bază a crescut cu 8 puncte procentuale la matematică şi cu 7 puncte procentuale la ştiinţe, în timp ce la lectură a rămas constantă.

Rezultate mai scăzute decât media OCDE

Comparativ cu alte sisteme educaţionale, elevii din România au obţinut rezultate mai scăzute decât media OCDE la matematică, lectură şi ştiinţe.

„O proporţie mai mică de elevi din România, faţă de media ţărilor OCDE, au avut performanţe de nivel ridicat – nivelul 5 sau 6. De asemenea, proporţia elevilor din România care au atins cel puţin nivelul minim de competenţă (nivelul 2) a fost mai mică decât media ţărilor OCDE, la toate cele trei domenii”, precizează sursa citată.

De asemenea, în România, 51% dintre elevi au atins cel puţin nivelul 2 de competenţă la matematică, procent semnificativ mai scăzut faţă de media OCDE (69%).

„Elevii încadraţi la acest nivel sunt capabili să interpreteze şi să recunoască, fără instrucţiuni directe, modul în care o situaţie simplă poate fi reprezentată matematic (de exemplu, compararea distanţei totale pe două rute alternative sau conversia preţurilor într-o monedă diferită). Peste 85% dintre elevii din Singapore, Macao (China), Japonia, Hong Kong, Taiwan (China) şi Estonia s-au situat la acest nivel sau la nivelurile superioare”, se mai arată în raport.

Aproximativ 4% dintre elevii din România au avut performaţe ridicate – au atins nivelul 5 sau 6 la matematică (media OCDE a fost de 9%). Şase ţări şi economii asiatice au avut cele mai mari ponderi de elevi cu performanţe superioare: Singapore (41%), Taiwan ‒ China (32%), Macao ‒ China (29%), Hong Kong (27%), Japonia (23%) şi Corea (23%). Elevii de la acest nivel pot construi modele matematice ale unor situaţii complexe şi pot selecta, compara şi evalua strategii adecvate de rezolvare a problemelor. Doar în 16 din 81 de ţări şi economii participante la PISA 2022, procentul elevilor care au atins nivelul 5 sau 6 de competenţă a depăşit 10%.

Autorii acestui raport notează faptul că, iniţial, implementarea ciclului actual PISA a fost prevăzută pentru anul 2021, dar, din cauza pandemiei de COVID-19, a fost amânată cu un an.

„Circumstanţele excepţionale din această perioadă, inclusiv restricţiile şi închiderea şcolilor în multe ţări, au dus la dificultăţi privind colectarea anumitor date. Cu unele excepţii, majoritatea ţărilor şi economiilor au îndeplinit standardele tehnice PISA”, se mai arată în document.

În România, toate datele au îndeplinit standardele de calitate stabilite de PISA şi au fost considerate adecvate pentru raportare.

Doar 1% dintre elevii din România au performanţe superioare la ştiinţe

Rezultatele mai demonstrează că aproximativ 58% dintre elevii din România au atins cel puţin nivelul 2 la lectură (media OCDE a fost de 74%).

„Aceşti elevi pot identifica ideea principală dintr-un text de lungime moderată, pot găsi informaţii bazate pe criterii explicite, uneori complexe, şi pot reflecta asupra scopului şi formei textelor atunci când li se cere în mod explicit să facă acest lucru. Ponderea elevilor de 15 ani care au atins cel puţin nivelul minim de competenţă la lectură (nivelul 2) a variat de la 89% în Singapore, la 8% în Cambodgia”, se mai arată în raport.

De asemenea, în România, 2% dintre elevi au obţinut la lectură rezultate de nivel 5 sau 6 (media OCDE a fost de 7%). Aceşti elevi pot înţelege texte lungi, pot aborda concepte abstracte şi pot diferenţia faptele de opinii, folosindu-se de indicii implicite referitoare la conţinutul sau sursa informaţiei.

Totodată, aproximativ 56% dintre elevii din România au atins cel puţin nivelul 2 la ştiinţe (media OCDE a fost de 76%). Aceşti elevi pot recunoaşte explicaţia corectă privind fenomenele ştiinţifice familiare şi pot folosi astfel de cunoştinţe pentru a-şi da seama, în cazuri simple, pornind de la datele furnizate, dacă o concluzie este validă.

Diferenţa între rezultatele obţinute de elevii avantajaţi socioeconomic şi cei dezavantajaţi, mai mare în România faţă de diferenţa medie dintre cele două grupuri în ţările OCDE

„Indexul PISA privind statutul economic, social şi cultural este calculat astfel încât toţi elevii care susţin testul PISA, indiferent de ţara în care locuiesc, să poată fi plasaţi pe aceeaşi scală socioeconomică. Acest lucru înseamnă că indexul PISA poate fi utilizat pentru a compara performanţa elevilor din medii socioeconomice similare, dar din diferite ţări. Cei 7,5% dintre elevii din România care se află în quintila inferioară a scalei socioeconomice ‒ ceea ce înseamnă că se numără printre cei mai dezavantajaţi elevi care au susţinut testul PISA în 2022 ‒ au obţinut la matematică scorul mediu de 337 de puncte. Prin comparaţie, în Turcia şi Vietnam, unde aproximativ unul din trei elevi au un statut socioeconomic similar, performanţa medie în rândul acestui grup a fost de 424, şi respectiv 438 de puncte”, se mai arată în document.

Ministrul educației: Sistemul educaţional din România este rezilient

La Ministerul Educației rezultatele se văd cu alți ochi.

„Sistemul educaţional din România este rezilient, dar trebuie să creştem nivelul de alfabetizare funcţional. Avem o proporţie importantă de elevi care nu au competenţele minime necesare pentru a face faţă cu succes provocărilor societăţii actuale. Performanţele la testarea PISA 2022 ne situează încă sub media OECD. Aceste rezultate reconfirmă concluziile consultărilor organizate în cadrul proiectului România Educată, şi anume faptul că este momentul să facem tot posibilul pentru a creşte procentul elevilor români care obţin performanţe medii şi ridicate la lectură, matematică şi ştiinţe. Aşa cum ştim, viitorul României depinde de capacitatea cetăţenilor săi de a rezolva creativ probleme matematice cotidiene, de a înţelege texte complexe, de a face distincţia între argumentele bazate pe dovezi ştiinţifice şi cele bazate pe informaţii total sau parţial false”, a declarat ministrul educaţiei, Ligia Deca.

Ștefan Pălărie: Am pierdut o ocazie imensă

Senatorul USR Ștefan Pălărie, membru în comisia de Educație, consideră că atât președintele Iohannis, cât și Ligia Deca și-au setat greșit obiectivele și prioritățile în ceea ce privește dezvoltarea sistemului educațional de la noi din țară.

„Am pierdut o ocazie imensă cu legile educației și Ministerul Educației a picat un examen uriaș. Știam de toate aceste lucruri, le-au spus și specialiștii români. Sub cupola poleită a proiectului România Educată, ne-am pregătit ani în șir să facem o schimbare în educație, dar am ratat-o: noile legi ale Educației au eșuat în a rezolva vreuna dintre marile probleme. Prin noile legi, avem și mai multă segregare prin examene diferențiate la liceele «bune», nu avem programe pentru a opri abandonul școlar, nu avem vreo obligație clară de actualizare a materiei din programă, iar situația socială și economică a profesorilor este în continuare degradantă.”, a transmis Ștefan Pălărie, potrivit unui comunicat al USR.

Sursa foto: Inquam Photos / George Călin

Share this...

Facebook

Twitter

Linkedin

Whatsapp