Cum s-a transformat concursul Eurovision dintr-un festival al muzicii într-un „festival” al corectitudinii politice. Horia Moculescu: „Mai nou contează foarte mult genul solistului”
Cu o istorie scrisă de-a lungul a aproape șapte decenii, concursul Eurovision a ajuns în acest an scena unui scandal de proporții. Rivalitățile politice și ideologice și-au făcut loc pe scena de la Malmo, în timp ce competiția muzicală, cea care ar fi trebuit să reprezinte singura miză a evenimentului, a fost trecută în plan secund.
Reprezentantul Elveției, Nemo, a câștigat ediția din acest an, cea de a 68-a a concursului Eurovision, cu o melodie ale cărei versuri fac referire la orientarea sa sexuală. „’The Code’ spune povestea călătoriei pe care am început-o realizând că nu sunt nici bărbat, nici femeie”, a afirmat anterior artistul.
Decizia stârnit însă numeroase controverse, iar mai multe voci din zona conservatoare, inclusiv purtătorul de cuvânt al Bisericii Ortodoxe Române, Vasile Bănescu, au acuzat că ar fi motivată de ideologic.
Nu a fost însă singura problemă a concursului. Mai mulți militanți pro-Palestina, inclusiv activista Greta Thunberg, au cerut în stradă eliminarea Israelului din competiție, în timp ce unii dintre spectatorii prezenți au huiduit-o pe reprezentanta statului evreu.
Horia Moculescu: „Mai nou contează foarte mult genul solistului”
În aceste condiții, se pune întrebarea firească: unde se mai află muzica în acest peisaj? În opinia compozitorului Horia Moculescu, dacă la bază concursul era unul muzical, acum accentul cade în principal pe problemele de gen.
„Acest concurs a fost politic și etnic. Toate aranjamentele s-au făcut pe bază de celule identice. Iugoslavia a căpătat brusc opt voturi, după ce s-a desfăcut. Norvegia, Islanda Finlanda, Letonia, Estonia și Danemarca. Astea erau etnice. Problema este că se uită că este song contest. Se iau în discuție amănunte care mutilează descrierea inițială a formatului. Când s-a făcut acest concurs, în 1956, a fost un concurs de cântece europene. Nu a contat nici solistul, nici îmbrăcămintea, nici orchestra, decât ca partea a cântecului. Cântecul este acum pe linia a cincea sau a șasea. Mai nou contează foarte mult genul solistului. Dacă e binar, dacă e non-binar, dacă este transgender, dacă este homosexual… Nu sunt împotriva homosexualității, nici gând. Sunt total de acord că, fiind un concurs televizat, încep să apară niște elemente de decor, de scenariu, un dans al zilelor noastre. Nu vreau însă să mă impresioneze goliciunea, dă-mi un dans care să fie tematic, care să concorde cu scenografia”, a explicat Horia Moculescu, într-o declarație acordată pentru Mainnews.ro.
Cu toate acestea, Moculescu spune că i-a plăcut piesa cu care Nemo a câștigat concursul din acest an.
„Foarte bună piesa. Nu sunt de acord cu reprezentantul BOR, care spune că este insultătoare la adresa muzicii. Muzical au fost foarte buni, în paradigma actuală. Există câte o zonă temporală în care muzica are un anumit aspect auditiv, tobele sună într-un anumit fel, apar instrumente noi. Nu mă deranjează. Nu cântăm o muzică bizantină. (…) Nu se putea să ia 12 puncte de la 20 de țări fără să fie bună”, a declarat Moculescu.
Moculescu laudă decizia de retragere a României din competiției
Întrebat despre decizia conducerii Televiziunii Române de a retrage România din concursul Eurovision, Horia Moculescu a declarat că aceasta este una firească, având în vedere problema din urmă cu 2 ani, atunci când votul juriului din țara noastră nu a mai fost luat în calcul de organizatori.
„Excepțională, firească, morală… Ca răspuns la ce au făcut acum 2 ani, când au spus că juriul nostru a fost corupt. Eu, Moculescu Horia Nicolae, fost director al departamentului divertisment al TVR și fost șef de delegație a României la Eurovision, i-am scris o scrisoare directorului TVR în care i-am spus să retragă România. Motivul este legat de fraudă”, a comentat Moculescu.
Comentarii