Friday, January 27, 2023
Jurnalism corect


Cum a fost scoasă Autostrada Unirii „din pix” dintre prioritățile Guvernului

By Vîrban Robert , in Stirile zilei , at 6 decembrie 2021

În timp ce majoritatea românilor au început deja să își facă cumpărăturile pentru Crăciun, Ministerul Transporturilor a lansat în dezbatere publică o un document cu efecte majore pentru următoarea decadă – „Planul Investițional pentru dezvoltarea Infrastructurii de Transport 2020 – 2030”. 

În acest Plan sunt cuprinse toate proiectele de infrastructură de transport pe care autoritățile române vor să le realizeze până în 2030, acestea având o valoare totală de 72,77 miliarde de euro. Din această sumă, finanțarea europeană estimată ar fi de 41,74 de miliarde (din care 13,06 de miliarde de euro ar fi fonduri externe, iar 28,68 ar fi contribuția maximă a bugetului de stat). Deficitul de 31,03 de miliarde de euro poate fi acoperit tot de la bugetul de stat, se arată în planul de investiții.

Prin urmare, necesarul de la buget ar fi de 59,71 miliarde euro, sumă care ar fi acoperită dintr-o alocare anuală de 2% din PIB pe domeniul transporturilor. Cum așa ceva este puțin probabil, dat fiind presiunea imensă cu care se confruntă bugetul României, de maxim interes devine modul în care vor fi ierarhizate proiectele de infrastructură.

Autostrada Unirii, sub autostrada de vacanță a bucureștenilor

Dacă la nivel declarativ toți politicienii sunt de acord ca Moldova să fie legată de Transilvania printr-o autostradă, Planul Investițional relevă cu totul altceva. Sectorul montan Miercurea Nirajului – Leghin al „Autostrăzii Unirii” A8 este plasat abia pe poziția 17 în ierarhia stabilită de Ministerul Transporturilor, fiind devansat de proiecte aflate pe coridoare secundare, cum este Autostrada Ploiești – Brașov, sau proiecte care nu au nici măcar un studiu de fezabilitate, vezi cazul Drumului Expres – București Giurgiu.

Cum a fost posibil posibil așa ceva? O parte a răspunsului e oferit de documentul citat. Potrivit metodologiei de calcul, eficiența economică a fost notată cu 35%, reducerea emisiilor de carbon – 20%, conectivitatea strategică – 25%, utilizarea duală a infrastructurii – 15% și maturitatea proiectului – 5%. Ceea ce nu spune documentul este măsura în care lobby-ul făcut de politicienii influenți sau importanța electorală a unui anumit proiect a contat în stabilirea priorităților.

Cert este că, în fruntea ierarhiei avem proiecte care au avut o puternică susținere politică, cum e cazul Drumului Expres București – Alexandria – Craiova, pentru care PSD a militat ani la rând, Autostrada Pașcani – Suceava – Siret, susținută de Gherghe Flutur, Drumul Expres Arad – Oradea, susținut de Ilie Bolojan, sectorul de autostradă Centura București Nord și Drumurile Radiale, pentru care PNL Ilfov, prin intermediul secretarului de stat Irinel Scrioșteanu, s-a implicat puternic în ultimele luni și nu în ultimul rând Autostrada A13 Brașov – Bacău, împinsă de liderii PSD Bacău, Dragoș Benea și Lucian Șova.

Sursa foto: Inquam Photos / George Călin

Comentarii


Lasă un răspuns


Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

WP Twitter Auto Publish Powered By : XYZScripts.com
MainNews

FREE
VIEW