Creșterea taxelor pentru mediul privat vs economiile din sectorul public/ Analist: Privații sunt cei care aduc bani la buget, nu bugetarii

Curtea Constituțională(CCR) a decis că proiectul de lege privind măsurile fiscal-bugetare sunt în acord cu Legea Fundamentală(n.r. Constituția) și poate merge la promulgare. Astfel, vor intra în vigoare mai multe măsuri care vizează mediul privat, dar și cel bugetar. Statul estimează că măsurile vor avea un impact financiar pozitiv de aproape 20 de miliarde lei în anul 2024, în timp ce cheltuielile bugetare se reduc cu circa 3,37 miliarde de lei.

Cu toate acestea, analiștii economici sunt sceptici cu privire la reducerea cheltuielilor bugetare și la economiile făcute de stat, având în vedere că sunt suficiente excepții care nu reduc costurile în sistemul public.

„Privații sunt cei care aduc bani la buget, nu bugetarii. Categoric, antreprenorii vor fi cei mai afectați de aceste măsuri fiscale”, s-a exprimat, pentru Main News, analistul economic Adrian Negrescu.

Ce prevede, de fapt, planul de reducere a cheltuielilor în sectorul bugetar.  Analist politic: „Desființarea posturilor vacante nu reprezintă o reducere a cheltuielilor”

Premierul Ciolacu a menționat, în repetate rânduri, că planul de reducere a cheltuielilor în sistemul public nu înseamnă „concedieri”. Astfel, proiectul de lege privind măsurile fiscal-bugetare prevede, printre altele, că se „desființează posturile vacante”(n.r. posturi neocupate), cu excepția celor din Sănătate și Educație, domenii considerate esențiale, „prioritate națională”. Astfel, Guvernul a decis:

-diminuarea cu cel puţin 25% a funcţiilor de demnitate publică de secretar de stat, consilier de stat/subsecretar de stat/vicepreşedinte şi a funcţiilor de demnitate publică asimilate acestora;
desfiinţarea posturilor vacante;

-desfiinţarea funcţiei de şef birou;

-diminuarea ponderii funcţiilor publice de conducere în totalul funcţiilor la nivel ordonator principal de credite de la 12% la 8%.

De asemenea, valoarea voucherelor de vacanță crește la 1.600 lei, pentru care va fi plătită contribuția de asigurări de sănătate (CAS) de 10% și vor fi acordate doar persoanelor cu venituri nete sub 8.000 lei. Voucherele de vacanță și tichetele de masă vor putea fi acordate și în bani.

reducerea plafonului la  cheltuielile cu telefonia mobilă: 500 de lei pentru telefon(n.r. instituție) 50 de lei abonament/angajat.

-reducerea bugetului autorităților locale pentru  activități sportive, de  recreere – organizări de eveniment

„Desființarea posturilor vacante sau a celor care există pe hârtie nu are nicio valoare. Dacă sunt neocupate, este clar că nu reprezintă o reducere a cheltuielilor”, a subliniat Andrei Vlăduțescu, analist politic, pentru Main News.

Creșterea taxelor pentru mediul privat vs economiile din sectorul public: Analist: Reducerea cheltuielilor din sistemul bugetar nu ar depăși un miliard de euro

Potrivit analistului Adrian Negrescu, creșterea taxelor în mediul privat înseamnă aproximativ cinci miliarde de euro, iar reducerea cheltuielilor din sectorul public atinge un miliard de euro, o măsură „infimă” față de impactul taxelor pe care trebuie să le colecteze statul de la mediul privat.

„Există riscul să se adâncească evaziunea fiscală. Creșterea taxelor poate duce în subteran(n.r evaziune fiscală). Orice creștere de taxe înseamnă prețuri mai mari”, a precizat analistul Adrian Negrescu.

Principalele măsuri fiscale care se aplică persoanelor fizice și agenților economici

-persoanele fizice care, la data de 31 decembrie a anului fiscal anterior, au în proprietate/proprietate comună clădiri rezidenţiale  situate în România, dacă valoarea impozabilă a clădirii depăşeşte 2.500.000 lei;

– persoanele fizice şi persoanele juridice care au în proprietate autoturisme înmatriculate/înregistrate în România a căror valoare de achiziţie individuală depăşeşte 375.000 lei.

-Impozitul special pe bunurile imobile şi mobile de valoare mare se calculează în funcţie de:

– în cazul proprietăţilor reprezentând clădiri rezidenţiale, prin aplicarea unei cote de 0,3% asupra diferenţei dintre valoarea impozabilă a clădirii comunicată de către organul fiscal local prin decizia de impunere şi plafonul de 2.500.000 lei;

– în cazul proprietăţilor reprezentând autoturisme, prin aplicarea unei cote de 0,3% asupra diferenţei dintre valoarea de achiziţie şi plafonul de 375.000 lei.

impozit de 1% pe cifra de afaceri a companiilor cu vânzări mai mari de 50 de milioane de euro

-impozit suplimentar de 2% pe veniturile băncilor

-microîntreprinderile vor fi taxate cu 1% dacă realizează venituri până în 60.000 de euro pe an și cu 3% care realizează venituri peste acest nivel IT-iștii vor plăti impozit pe venit de 10% pentru sumele ce depășesc 10.000 de lei

-angajații din construcții, agricultură și industria alimentară vor plăti contribuții de 10% pentru sănătate TVA crește de la 5% la 9% pentru locuințe, panouri solare și fotovoltaice, mâncare bio, pompe de căldură TVA crește de la 5% la 19% la sălile de fitness, parcuri de distracții și evenimente

TVA crește de la 9% la 19% pentru dulciuri.

Sursă foto: Inquam Photos / Octav Ganea