Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, le-a trimis o scrisoare celor doi președinți ai Parlamentului, prin care îi avertizează că România riscă sancțiuni de ordinul milioanelor de euro din partea instituțiilor europene, dacă forul legislativ nu va accelera procesul de reexaminare a Codului Comunicațiilor.

Scrisoarea a fost pe ordinea de zi a ședinței Biroului Permanent a Camerei Deputaților de marți, 7 iunie.

Ministrul amintește că a fost deschisă o procedură de infringement de către Comisia Europeană, după ce România nu a transpus integral Directiva UE 2018/1972, iar Legea privind Codul Comunicațiilor va duce la finalizarea obligației ce îi revine țării noastre.

„Sesizarea efectivă a Curții de Justiție a Uniunii Europene (prin depunerea de către Comisie a cererii introductive de instanță) nu s-a produs încă, dar poate interveni în orice moment”, se arată în scrisoarea transmisă de ministrul de Externe.

Procedura de infringement se va opri în momentul în care instituția UE va fi notificată că Legea a fost promulgată de președintele Klaus Iohannis, notează Bogdan Aurescu.

După ce Comisia Europeană depune sesizarea efectivă la CJUE, România poate fi amendată chiar și în cazul în care Legea este promulgată între timp, avertizează sursa citată.

„Trebuie depuse toate eforturile pentru a nu se ajunge în situația ca statului român să îi fie aplicate sancțiuni pecuniare de ordinul milioanelor de euro. În acest sens, este necesar ca Legea (…) să parcurgă procedura legislativă parlamentară în regim de urgență și să fie readoptată într-o formă care asigură transpunerea completă a Directivei UE 2018/1972”, se mai arată în scrisoarea ministrului.

În plus, șeful MAE cere ca Legea privind Codul Comunicațiilor să fie adoptată până la finalul lunii iunie, când se încheie sesiunea ordinară a Parlamentului, iar, în cazul în care nu este posibil, să fie convocată o sesiune extraordinară.

Codul Comunicațiilor, la CCR

Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul comunicațiilor electronice și pentru stabilirea unor măsuri de facilitare a dezvoltării rețelelor de comunicații electronice a fost adoptată de Senat, în calitate de for decizional, pe data de 2 martie.

Numai că ONG-urile au susținut, atunci, că unul dintre articolele prezente în proiectul legislativ le-ar fi permis serviciilor de informații să lărgească aria de interceptări ce pot fi făcute pe internet.

USR a atacat, ulterior, Legea la CCR și a avut câștig parțial de cauză, întrucât judecătorii constituționali au hotărât că este neconstituțională prevederea prin care furnizorii de servicii de găzduire electronică cu resurse IP aveau obligația să furnizeze conținutul criptat al comunicațiilor tranzitate în rețele proprii organelor de aplicare a legii și organelor cu atribuții în domeniul securității naționale.

„Lipsa garanțiilor deschide posibilitatea unor abuzuri în activitatea de reţinere și stocare a datelor, cu riscul afectării dreptului la viaţă intimă, familială și privată a persoanei, a secretului corespondenţei şi a libertăţii de exprimare, ingerința statului în exercitarea drepturilor constituționale menționate nefiind formulată într-o manieră susceptibilă să ofere încredere cetățenilor în caracterul său strict necesar într-o societate democratică”, arătau judecătorii CCR.

Motivarea judecătorilor CCR încă se află în faza de redactare, iar, după ce va fi publicată în Monitorul Oficial, Codul Comunicațiilor va reveni în circuitul Parlamentului pentru a fi reexaminat și pus în acord cu decizia judecătorilor constituționali.

Sursă foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Share this...

Facebook

Twitter

Linkedin

Whatsapp