Friday, December 4, 2020
Jurnalism corect


CCR explică de ce nu a existat un conflict juridic între Ana Birchall și Lia Savonea / Reacția fostului ministru al Justiției

By Raluca Ionescu-Heroiu , in Justitie Stirile zilei , at 3 martie 2020 Etichete: , , ,

Curtea Constituțională a României a ajuns la concluzia că cele reclamate de Lia Savonea nu sunt de competența CCR motiv pentru care pe 22 ianuarie 2020 s-a decis că nu a existat conflict juridic de natură constituțională între CSM și fostul Ministeru al Justiției, Ana Birchall. Motivarea deciziei a fost publicată, luni, în Monitorul Oficial.

Întreaga motivare a CCR poate fi citită AICI.

Principalele teme de divergențe dintre Ana Birchall și Lia Savonea vizau achiziția unui nou sediu pentru CSM, funcționarea Secției Speciale și implicarea fostului ministru al Justiției în cazul Caracal.

„Nu este de competența CCR”

Curtea Constituțională a României a ajuns la concluzia că reclamațiile Liei Savonea nu țin de competența CCR.

Conform Curții, „neînțelegerile referitoare la modul de stabilire a datei și a ordinii de zi a ședințelor plenului Consiliului Superior al Magistraturii dintre ministrul Justiției și președintele Consiliului sau reconsiderarea unei cutume instituționale potrivit căreia s-a impus în timp o colaborare informala intre membrii Consiliului pentru stabilirea datei ședinței nu au relevanta constituțională.

Totodată, discuțiile referitoare la construirea Cartierului pentru Justiție și neînțelegerile dintre autoritățile publice cu privire la alocarea sediilor lor în cadrul acestui cartier sau în afara să nu au relevanta constituțională”.

Despre apelul telefonic dat de Ana Birchall familiei Măceșanu

Referitor la faptul că Ana Birchall a apelat familia Alexandrei Măceșanu pentru a comunica rezultatele testelor genetice ale victimei, Curtea Constituțională spune că nu a fost vorba de “o ingerință a procurorului de caz”.

„Prin urmare, faptul că ministrul Justiției a comunicat telefonic familiei unei victime informații referitoare la conținutul unor probe administrate în cauza, aspect confirmat chiar de ministrul Justiției în punctul de vedere formulat, nu poate fi calificat drept o expresie a autorității de care acesta se bucura asupra activității procurorilor, astfel că aceasta apare că fiind o ingerință a ministrului Justiției în modul de instrumentare a cauzei de către procurorul de caz(…)poziționarea singulara a ministrului Justiției nu indica un blocaj instituțional și nu a afectat ancheta penala, fiind acoperita prin acțiunea, potrivit legii, a unității de parchet competente realizata la data de 3 august 2019, astfel încât nu se poate retine existenta unui conflict juridic de natura constituțională”, precizează CCR.

„Stare de tensiune și lipsă de colegialitate între MJ și CSM”

CCR a mai identificat “o stare de tensiune” și “lipsă de colegialitate” între CSM și Ministerul Justiției.

„În ceea ce privește modul de relaționare dintre Ministerul Justiției și Consiliul Superior al Magistraturii în privință inițierii unor acte normative/emiterii unor puncte de vedere cu privire la diverse propuneri legislative depuse în Parlament sau în privință includerii sediului Consiliului Superior al Magistraturii în Cartierul pentru Justiție sau nu, precum și poziționările publice ale ministrului Justiției în privință modului de stabilire a datei și a ordinii de zi a ședințelor Consiliului Superior al Magistraturii, chiar daca toate acestea indica o anumită situație de tensiune și lipsa de colegialitate în cadrul desfășurării raporturilor instituționale dintre ministrul Justiției/Ministerul Justiției și Consiliul Superior al Magistraturii, ele nu pun în discuție raporturi de drept constituțional”, conchide CCR.

Secția Specială

În ceea ce privește Secția Specială, Curtea susține că „nu este admis că fiecare membru al Guvernului în parte să critice legea aplicabila în domeniul sau de competenta și, astfel, să transmită în spațiul public un mesaj de opunere în raport cu caracterul sau obligatoriu”.

„În cazul de fata, poziționarea publica a ministrului Justiției de contestare a forței obligatorii a legii nu numai că a pus în discuție raporturile constituționale dintre Guvern și Parlament, dar a afectat și tulburat activitatea autorității judecătorești, creând incertitudine și confuzie cu privire la existenta normativa și funcționarea unei structuri de parchet.

Ministrul Justiției nu poate chema la ordine Parlamentul pentru că acesta să justifice în fata să motivele adoptării legii și/sau utilitatea acesteia. O lege aflata în vigoare nu constituie o chestiune de negociat, ci de aplicat, astfel încât un ministru nu are competenta de a o contesta”, se arată în sursa citată.

Reacția Anei Birchall

Ana Birchall spune că prin decizia CCR s-a stabilit că acțiunile Liei Savonea au reprezentat „fără echivoc un abuz de drept al fostului președinte al CSM”.

„Decizia Curții statuează cât se poate de clar și fără echivoc un abuz de drept al fostului președinte al CSM, doamna Lia Savonea, care a înțeles să folosească „opțiunea nucleară” aflată in atribuțiile președintelui CSM pentru a regla o antipatie personală. Dincolo de abuzul de drept, de necunoașterea, ignorarea Constituției și a jurisprudenței CCR enunțate în motivarea deciziei, din motivarea CCR se constată cât se poate de clar că, în mod corect și onest, am semnalat vulnerabilitățile legislative și funcționale ale SIIJ, chiar dacă aceasta poziție era contrară celei exprimate de premierul în funcție la acel moment sau de anumiti membri ai Parlamentului. Este evident ca am acționat în cadrul legal și constituțional.

În realitate, așa-zisul conflict inventat de doamna Savonea a fost cauzat de faptul că nu i-am tolerat derapajele. Pentru că m-am opus propunerilor și deciziilor pe care le-am considerat și le consider toxice pentru sistemul judiciar și bunul mers al Justiției, doamna Savonea a ridicat frustrările personale la rang de conflict imaginar, hărțuind practic ministrul Justiției”, a scris Ana Birchall, pe Facebook.

Context

Pe 22 ianuarie 2020, Curtea Constituțională a României a hotărât că nu a existat conflict juridic de natură constituțională între Lia Savonea, fost președinte al Consiliului Superior al Magistraturii, și Ana Birchall, fost ministru al Justiției.

Lia Savonea, fost președinte CSM, a sesizat CCR anul trecut, când la conducerea Ministerului Justiției se afla Ana Birchall, reclamând următoarele:

  • Ingerinţă gravă a ministrului Justiţiei, Ana Birchall, în activitatea de urmărire penală desfăşurată de procurori.
  • Acte de subminare a independenţei justiţiei din România prin negocierea unei „foi de parcurs” privind statul de drept cu reprezentantul unui stat străin, conturând percepţia că problemele justiţiei din România nu sunt gestionate de organismele constituţionale abilitate ci de anumiţi factori externi.
  • Acţiuni repetate de decredibilizare şi blocare a activităţii CCR, autoritate de rang constituţional, cu rol bine configurat în arhitectura statului de drept din România”.

.

Comentarii


    Lasă un răspuns


    Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

    MainNews

    FREE
    VIEW