Judecătorii Curții Constituționale au rămas în pronunțare, marți, 28 septembrie, asupra sesizării depuse de premierul Florin Cîțu prin care încearcă să blocheze moțiunea de cenzură depusă de USR și AUR.

Reamintim că prim-ministrul Florin Cîțu a cerut CCR să constate existența unui conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Parlament, după ce USR PLUS și AUR au depus moțiunea de cenzură.

Argumentele Guvernului

Audierile s-au finalizat după doar câteva minute, în condițiile în care doar reprezentantul Guvernului George Bogdan Ilea, secretar de stat în Ministerul Justiției, a luat cuvântul.

Oficialul a sintetizat argumentele premierului Cîțu, potrivit căruia semnăturile parlamentarilor USR PLUS și AUR nu ar fi conforme, întrucât mai multe dintre ele au fost trimise prin intermediul mijloacelor electronice, dar și faptul că Ludovic Orban, în calitate de președinte al Camerei Deputaților, nu a trimis moțiunea către executiv în ziua în care a fost depusă la Parlament.

Punctul de vedere transmis de Guvern poate fi consultat, în integralitate, aici.

Ce spune Parlamentul

Ludovic Orban, președintele Camerei Deputaților, și Anca Dragu, președintele Senatului, au trimis separat, la CCR, două puncte de vedere care contrazic argumentele invocate de prim-ministru.

„Observăm astfel că, în susținerea sesizării, autorul (n.r. premierul Florin Cîțu) invocă rațiuni proprii și interpretări in extenso are unor prevederi constituționale și regulamentare redactate în mod exhaustiv, iar aceste interpretări personale în drept sunt lipsite de fundament juridic”, contrazic Orban și Dragu argumentul premierului, legat de semnături, potrivit celor două puncte de vedere trimise către CCR.

Referitor la cel de-al doilea argument invocat în sesizarea Guvernului, președintele Senatului susține, în punctul de vedere trimis către CCR, că moțiunea de cenzură a fost comunicată Executivului în termen de 5 zile de la înregistrare.

Astfel, cei doi președinți de Camere consideră că „situația prezentată în sesizare nu presupune și nici nu conduce la existența unui conflict juridic de natură constituțională între autorități ale statului, în sensul Constituției și al legislației subsecvente și, ca urmare, propunem respingerea sesizării”.

Cronologia scandalului care a dus la ieșirea USR PLUS de la guvernare

Coaliția formată din PNL, USR PLUS și UDMR trece prin momente critice, după scandalul din 1 septembrie. Atunci, pe ordinea de zi suplimentară a ședinței de Guvern, premierul a adăugat proiectul „Anghel Saligny”, așa-numitul PNDL 3, criticat aspru de partenerii de coaliție din USR PLUS.

Argumentând că Stelian Ion l-ar fi șantajat și ar fi încercat să blocheze avizarea proiectului, prim-ministrul a anunțat că l-a demis pe cel care ocupa funcția de ministru al justiției chiar în acea seară, devenind al doilea ministru USR PLUS demis din cabinet, după Vlad Voiculescu.

Reacțiile partenerilor de Guvernare au venit imediat iar pe 3 septembrie USR PLUS a depus, alături de AUR, o moțiune de cenzură împotriva Guvernului condus de Florin Cîțu, ce a fost citită în ședința plenului comun din 9 septembrie.

În plus, miniștrii USR PLUS din Guvern, printre care și Dan Barna, și-au dat demisia, locul lor fiind luat de ceilalți miniștri PNL, cu mandate interimare, de 45 de zile. Ca răspuns, premierul a demis secretarii de stat, prefecții și subprefecții propuși la începutul anului de către formațiunea condusă de Barna și Cioloș.

Reprezentanții USR PLUS au transmis în repetate rânduri că singura cale pentru revenirea formațiunii alături de PNL și UDMR la guvernare o reprezintă înlocuirea lui Florin Cîțu din funcția de premier.

Sursa foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Share this...

Facebook

Twitter

Linkedin

Whatsapp