BREAKING Se reia circulația pe calea ferată București – Giurgiu, prima linie construită de Țările Române
În sfârșit! Autoritatea pentru Reformă Feroviară a anunțat reluarea circulației începând de la 1 iunie pe linia de cale ferată București – Giurgiu, prima construită de Țările Române, la aproape 20 ani de la prăbușirea podului de la Grădiștea.
Circulația feroviară pe calea ferată București – Giurgiu, cea mai veche cale ferată construită în Țările Române, este suspendată din anul 2005, atunci când podul de la Grădiștea s-a prăbușit în urma unei viituri. De-a lungul timpului s-a speculat că de vină pentru acest eveniment ar fi fost anumite excavații care s-ar fi făcut la piciorul podului, însă autoritățile nu au investigat niciodată serios această pistă.
Lucrările necesare reluării circulației trenurilor pe acest traseu au fost amânate ani la rând, motivul principal fiind legat de faptul că responsabilii din Ministerul Transporturilor au insistat asupra realizării unui nou pod de mari dimensiuni, care să permită pe viitor navigația pe râul Argeș, în detrimentul altor variante mai ieftine și mai ușor de realizat.
În prezent, cele câteva trenuri care ajung într-o zi de la București la Giurgiu și de la Giurgiu la București sunt nevoite să facă un ocol prin Videle, județul Teleorman, însă călătoria ajunge să dureze în jur de 3 ore. Evident, în atare condiții, cei mai mulți dintre cetățeni aleg microbuzul, cu care călătoria durează în jur de o oră.
Se reia circulația pe cea mai veche cale ferată construită în Țările Române
Drumul de fier își va reintra în drepturi. Încheiat în 2020 cu firma austriacă Porr, contractul pentru construirea unui nou pod la Grădiștea și reabilitarea infrastructurii feroviare este practic gata, cu un an mai târziu decât termenul inițial. Testele au fost trecute cu brio, iar ARF a anunțat că circulația se va relua de la 1 iunie.
„Începând cu data de 01.06.2024, urmare a finalizării lucrărilor de reconstrucție a podului CF de pe râul Argeș, se preconizează redeschiderea serviciului feroviar public de transport feroviar de călători, pe ruta București Nord Gr.A/Gr.B – București Progresu – Giurgiu și retur, prin introducerea unui serviciu Regio Metropolitan între București Nord Gr.A/Gr.B și București Progresu, precum și a unui serviciu Regio între București Progresu și Giurgiu”, au transmis reprezentanții ARF.
Potrivit ARF, CFR Călători va opera linia cu șapte perechi de trenuri pe zi. În plus, instituția precizează că va demara procedurile competitive pentru suplimentarea serviciului cu până la 19 perechi de trenuri pe zi.
„Totodată, menționăm că, în viitorul apropiat, ARF va demara organizarea unor proceduri competitive între cei 6 operatori români care implementează Contractele de Serviciu Public feroviar, în scopul suplimentării serviciului de transport feroviar, pe ruta București Nord – București Progresu – Giurgiu, astfel încât să se ajungă la 19 perechi de trenuri pe zi, în funcție de rezultatele înregistrate și de solicitările primite”, a transmis ARF.
Durata unei călătorii între București Nord și București Progresul va fi de 37-40 minute, iar între București Progresul și Giurgiu va fi cuprinsă între 1 oră 17 minute și 1 oră 30 minute.
Trenurile internaționale și marfarele vor ocoli prin Videle
Cu toate acestea, trenurile de marfă și trenurile internaționale de călători și garniturile de marfă nu vor putea circula prea curând pe această linie. Potrivit informațiilor oferite pentru Mainnews.ro de către Ionuț Săvoiu, secretar de stat în Ministerul Transporturilor, circulația se va face doar cu automotoare, nu și cu trenuri formate din locomotivă și vagoane. Același lucru ni l-au transmis și reprezentanții CFR Infrastructură.
Motivul este legat de faptul că, în zona localității Daia, situată în apropiere de municipiul Giurgiu, terasamentul este slăbit și au fost impuse restricții.
„Este vorba de o zona de teren slăbit (lângă localitatea Daia, aproape de Giurgiu). Proiectul la Faza a 2-a prevede un viaduct care sa elimine aceasta problema. Până atunci redeschiderea circulației se face cu restricție de tonaj pe osie si tonaj total. Astfel atât trenurile de calatori formate din locomotiva si vagoane cat si cele de marfa sunt programate pe ruta București – Videle – Giurgiu. Pe București Progresu – Giurgiu vom circula cu Săgeți Albastre si alte automotoare similare pana la finalizare Faza a 2-a”, ne-a transmis Ionuț Săvoiu.
Urmează modernizarea
După finalizarea acestor lucrări, calea ferată București – Giurgiu ar urma să intre într-un proces de modernizare, astfel încât trenurile să poată circula cu până la 120 km/h. Investiția, estimată la 500 milioane de euro, a fost aprobată în luna octombrie 2023 de Comisia Europeană și urmează să fie scoasă la licitație.
Aceasta presupune reabilitarea liniei Progresu – Jilava – Vidra, reabilitarea liniei Comana – Giurgiu Nord – Giurgiu Frontieră, electrificarea întregului tronson și dublarea liniei Daia – Frătești, în lungime de 4,2 km.
Potrivit actualului calendar de realizare, termenul de realizare este 2028. Prin urmare, dacă nu vor apărea alte întârzieri, abia atunci trenurile internaționale și cele de marfă vor putea circula pe calea ferată București – Giurgiu.
Istorie de 154 ani
Istoria primei linii de cale ferată din România, Bucureşti Filaret-Giurgiu, a început să se scrie în 1865, odată cu concesionarea acordată societății britanice Barkley – Stabiforth. Realizarea liniei a durat aproape doi ani, între 1867-1869, iar costul unui km a fost de 193.019 lei aur, la care s-au adaugat și valoarea exproprierilor făcut de stat, potrivit studiu realizat de Mihaela Manolache de la Biblioteca Națională.
În lungime de 67,171 km, arată sursa citată, linia Bucureşti Filaret-Giurgiu (67,171 km) a avut patru poduri metalice, proiectate de inginerul-şef William McCandlish, ce traversau râurile: Sabarul Mare, Sabarul Mic, Argeş, Neajlov/Nesbor, cu lungimi ce variau între 19,95 m și 146,96 m.
La 19/31 octombrie 1869 a fost inaugurată oficial linia Bucureşti-Filaret – Giurgiu. În prima călătorie oficială, locomotiva trenului denumită „Michaiu Bravu” a fost condusă chiar de J. T. Barkley. O a doua garnitură de vagoane a plecat la 15 minute după prima, fiind remorcată de a doua locomotivă denumită „Dunărea” condusă de primul mecanic român Nicolae Tănase. Vagoanele fuseseră construite în Anglia, la Manchester, de fabrica Ashbury.
„Gradul de civilizație al unui popor se măsoară prin numărul kilometrilor căilor sale ferate.”, declara prim-ministrul de la acea vreme, Dimitrie Ghica, pe peronul Gării Giurgiu.
Comentarii