UPDATE: Intenția anunțată de prim-ministrul Nicolae Ciucă este criticată vehement de președintele USR, Cătălin Drulă. Într-un mesaj publicat pe Facebook, fostul ministru al transporturilor arată că realizarea Autostrăzii Ploiești – Brașov prin parteneriat public-privat este total nerealistă, având în vedere că firmele nu își pot recupera investiția doar din plata taxei de drum.

„O serie complet previzibilă de eșecuri, pentru că se bazează pe o balivernă: că vine privatul face autostrada din banii lui și apoi și-i recuperează din taxa de autostradă. Ultima încercare serioasă (cea din 2014), a demonstrat cu consultanță financiară pe bune că această recuperare e în procent de 5-10%.

Restul de 90% trebuie să îi acopere statul. Care, de fiecare dată când se ajunge la asta, zice smiorc și anulează PPP-ul. Problema cea mai mare este că nicio firmă din lumea asta nu îți poate da un preț corect pentru autostradă înainte să facă studiile și proiectarea. Același kilometru de autostradă poate costa 10 milioane de euro sau 100 de milioane de euro în funcție de natura terenului și de soluțiile constructive alese (viaduct, tunel, etc). Până nu ai un proiect definit, nu poți da clientului un preț”, a declarat Cătălin Drulă.

Știrea inițială: 

Coaliția dintre PSD, PNL și UDMR favorizează ideea construirii Autostrăzii Ploiești – Brașov, singura soluție de fluidizare a traficului rutier pe Valea Prahovei, printr-un parteneriat public-privat (PPP), a transmis joi, 18 august, prim-ministrul Nicolae Ciucă. Ideea nu este nouă, fiind încercată de alte patru ori de guvernele anterioare, de fiecare dată însă fără succes. 

„Aceasta este o problemă cu care ne confruntăm cu toții, care nu s-a rezolvat de 30. Această comunicație de la Ploiești până la Brașov trebuie asumată și pornită. Finanțarea pentru această comunicație nu poate să beneficieze de fonduri europene. Soluția pe care am discutat-o este cea a unui parteneriatul public-privat și trebuie asumată. Am avut în discuție trei opțiuni: împrumut de la BERD, BEI sau parteneriat public-privat.  A fost discutată în coaliție, urmează să luăm o decizie pe acest subiect”, a declarat prim-ministrul Nicolae Ciucă, într-o conferință de presă.

Încercarea guvernului Năstase

Prima încercare de realizare a unei autostrăzi pe Valea Prahovei printr-o formă de PPP datează din anul 2004. Guvernul Năstase a atribuit un contract pentru concesiunea lucrărilor către firma franceză Vinci, procedură ce avea să fie anulată un an mai târziu de guvernul Tăriceanu.

Eșecul guvernării PDL

În anul 2009, statul român a atribuit contractul de construire în concesiune a autostrăzii Comarnic – Brașov asocierii dintre Vinci și Aktor, firme care însă aveau să renunțe din cauza unor neînțelegeri de ordin contractual.

Dan Șova, în 2013: Terminăm în 2016, chit că mă mut cu cortul pe autostradă

În decembrie 2013, premierul de atunci, Victor Ponta, însoțit de ministrul responsabil de infrastructura rutieră, Dan Șova, anunța atribuirea contractului pentru realizarea in concesiune a tronsonului de autostrada Comarnic – Brașov către o asociere formată din Vinci, Strabag și Aktor.

Tronsonul de autostrada, în lungime circa 58 kilometri, ar fi trebui să coste circa 1,2 miliarde euro, bani pe care asocierea ar fi trebuit să îi obțină de la marile instituții financiare internaționale. Acest lucru nu s-a întâmplat din cauza documentațiilor precare, astfel că statul a anulat procedura.

Încercarea PSD-Dragnea

În anul 2018, guvernarea PSD a transferat proiectul de la Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere către celebra Comisie Națională de Strategia și Prognoză, controlată la acea vreme de Darius Vâlcov. Tot în acel an a fost lansată o procedură de achiziție pentru un parteneriat-public privat, ținând cont de un studiul de fundamentare.

Documentul era construit pe baza unui studiu de fezabilitate, predat autorităților în anul 2006, al cărui traseu străpunge stațiunile de pe Valea Prahovei și șerpuiește prin albia râului Prahova.

Actualizarea documentațiilor revine pe agendă

După demiterea guvernului Dăncilă, nou instalatul cabinet Orban renunță la ideea construirii autostrăzii în parteneriat public-privat și lansează o procedură de achiziție pentru actualizarea studiului de fezabilitate din 2006 și realizarea proiectului tehnic.

După formarea coaliției dintre PNL, USR și UDMR la ministerul transporturilor avea să vină Cătălin Drulă. Acesta a preluat din mers procedura și îi trasează firmei declarate câștigătoare, Consitrans, obligația de proiecta tunele în zona stațiunilor pentru a nu periclita cadrul natural.

Parafată în septembrie 2020, înțelegerea ar trebui dusă la îndeplinire în termen de 3 ani și jumătate, adică până la finele anului 2024. Deocamdată contractul nu avansează în ritmul în care ar trebui, existând mari întârzieri în elaborarea studiului de fezabilitate.

Sursa foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Share this...

Facebook

Twitter

Linkedin