Ciucă: Schimbările climatice, una din cele mai mari provocări ale omenirii

Premierul Nicolae Ciucă a declarat joi, 8 septembrie, că schimbările climatice reprezintă una din cele mai mari provocări ale omenirii la nivel global și reclamă măsuri majore, pe termen lung. El a participat la evenimentul de lansare a Raportului „Limitarea schimbărilor climatice și a impactului lor: o abordare integrată pentru România”.

CITEȘTE ȘI Cum vrea România să combată efectele schimbărilor climatice – DOCUMENT

„E important că starea de urgență climatică a fost recunoscută la cel mai înalt nivel internațional, Organizația Națiunilor Unite, încă din anul 2020. De asemenea, trebuie salutat faptul că numeroase organizații internaționale, precum Banca Mondială, Alianța Nord-Atlantică, OCDE se implică activ în limitarea efectelor schimbărilor climatice, deoarece acestea sunt multiplicate în viața noastră de zi cu zi.

În România, anul acesta ne-am confruntat cu o secetă care a afectat grav nu doar agricultura, a afectat calitatea vieții oamenilor. Este clar că schimbările climatice afectează pe termen lung agricultura, sănătatea publică, sistemul energetic, transporturile și, desigur, biodiversitatea.

Tocmai de aceea, am trecut la măsuri și acțiuni concrete, tocmai pentru a-i ajuta pe cei afectați de efectele secetei”, a afirmat prim-ministrul.

Apoi, el a făcut o trecere în revistă a măsurilor menționate anterior și, totodată, s-a referit și la Pactul Verde European, Noua Strategie a Uniunii Europene privind adaptarea la schimbările climatice, Legea europeană a climei și Pactul climatic european, care reprezintă răspunsul Europei la provocările complexe generate de schimbările climatice.

„În acest context, s-a impus și în România necesitatea revizuirii Strategiei Naționale de Adaptare la Schimbările Climatice și elaborarea Planului Național de Acțiune pentru implementarea acesteia, pe baza unui nou cadru normativ în domeniul schimbărilor climatice, pentru perioada 2022–2030 și pregătirea orizontului de timp 2050.

Implementarea Strategiei și a Planului până în 2030 și corelarea cu alte politici și strategii, cum ar fi reziliența sistemului energetic, reducerea riscurilor de producere a dezastrelor sau managementul resurselor de apă, reprezintă o condiție obligatorie pentru adaptarea societății românești la schimbările climatice și atenuarea impactului acestora pe termen mediu și lung”, a menționat liberalul.

El a subliniat că „avem strategii, avem instituții implicate și avem și fondurile necesare pentru implementarea proiectelor”.

„Pentru perioada 2021–2027, Comisia Europeană a stabilit un obiectiv mai ambițios pentru integrarea schimbărilor climatice în toate programele UE, o țintă de 25 % din cheltuielile UE care să contribuie la îndeplinirea obiectivelor climatice. Aceasta este estimată la aproximativ 320 de miliarde euro, o creștere de peste 50% în comparație cu bugetul pentru integrarea schimbărilor climatice alocat în perioada 2014–2020.

De asemenea, Planul de investiții al Pactului Ecologic European prevede mobilizarea a cel puțin 1 trilion euro în investiții durabile până în 2030. Banca Europeană pentru Investiții (BEI) urmează un proces de transformare în Banca pentru Climă a Uniunii Europene și a anunțat că va crește treptat ponderea finanțării sale dedicate acțiunii climatice și durabilității, pentru a ajunge la 50% din operațiunile sale în anul 2025.

Uniunea Europeană finanțează adaptarea la schimbările climatice în Europa, printr-o gamă largă de instrumente și, cu siguranță vor fi necesare contribuții considerabile din partea bugetelor naționale și a sectorului privat pentru îndeplinirea obiectivelor asumate”, a adăugat șeful Executivului.

În acest context, el a evidențiat că este extrem de important ca în țara noastră să aibă loc astfel de dezbateri și să existe deschidere „spre consultări cu mediul privat, cu lumea academică, cu experți”, pentru a lua acele măsuri care îmbunătățesc capacitatea noastră de adaptare și duc la creșterea rezilienței sistemelor socio-economice și naturale la impactul schimbărilor climatice, facilitând tranziția României către o economie circulară și atingerea neutralității climatice până în anul 2050.

Foto: Inquam Photos / Octav Ganea