Guvernul ungar a decis să se retragă din Curtea Penală Internațională (CPI), anunțul fiind făcut joi, chiar în ziua în care premierul israelian Benjamin Netanyahu a ajuns la Budapesta. Decizia a fost comunicată de Gergely Gulyás, șeful de cabinet al premierului Viktor Orbán, care a declarat că „Ungaria părăsește CPI” și că va iniția procedura de retragere în conformitate cu legislația internațională.
Budapesta a criticat în repetate rânduri Curtea Penală Internațională, acuzând-o de părtinire politică. Retragerea urmează modelul impus de fostul președinte american Donald Trump, care a sancționat CPI pentru presupuse acțiuni nejustificate împotriva SUA și a Israelului. Potrivit regulilor Curții, retragerea unui stat devine efectivă la un an după notificarea oficială a Națiunilor Unite.
Anunțul vine într-un moment sensibil, deoarece Netanyahu se află în Ungaria la invitația guvernului lui Orbán, lansată încă din noiembrie, imediat după ce CPI a emis un mandat de arestare pe numele premierului israelian. La acea vreme, Ungaria s-a declarat „șocată” de decizia instanței internaționale, în timp ce Israelul a lăudat poziția Budapestei, apreciind „claritatea sa morală”.
Ungaria a aderat la Statutul de la Roma în 1999 și l-a ratificat în 2001, însă nu a validat Convenția asociată, invocând probleme constituționale și susținând că nu este obligată să aplice hotărârile CPI. Dacă procesul de retragere va fi dus la capăt, Ungaria va deveni a treia țară care părăsește CPI, după Burundi și Filipine.
Curtea Penală Internațională, înființată în 2002, are misiunea de a investiga crime de război, crime împotriva umanității și genocid. În prezent, CPI are 125 de state membre, iar printre liderii vizați de mandatele sale se numără și președintele rus Vladimir Putin, acuzat de deportarea copiilor ucraineni în Rusia.
foto: Uniunea Europeană
